– interviuri cu doi presedinti de organizatii de tineret
Pentru ca lumea se tot intreaba cum au ajuns in politica aceia care au ajuns, si e curioasa cum arata cei care vin din urma, am stat de vorba cu doi tineri politicieni de pe Valea Superioara a Prahovei.
Marian Cobzariu, 23 de ani, student in anul IV, la Facultatea de Relatii Economice Internationale, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Brasov. Presedintele organizatiei de tineret a PD-L Azuga.
– Sef de mic?
– Da. Nu-s chiar mic. Am 23 de ani.
– Despre aia mica a lui Basescu ce parere ai?
– Despre domnisoara Basescu? Ce sa zic. Am o parere pe care o tin pentru mine. Nu e nicio parere rea, nici buna. E o parere medie.
– Ai vazut-o la plaja, in tabloide.
– Da, am vazut-o in Click!, daca nu ma insel. Fiecare om e liber sa faca, de fapt, ce doreste.
– O sa vina si ea pe-aici, la o partida de sanius?
– Odata numita in functia de secretar general, trebuie sa ia legatura si sa controleze toate organizatiile din tara.
– Esti gata sa te controleze?
– Da. Din orice punct de vedere.
– Elena Udrea, Elena Basescu sau Roberta Anastase. Cu care dintre cele trei ti-ai lipi un poster in camera?
– Sigur cu Roberta Anastase. Am si lipit postere cu dansa, in campanie. Am si stat de vorba. Dupa parerea mea, este o persoana extraordinara. Din punct de vedere intelectual si dupa felul cum stie sa discute cu omul. Nu tine cont ca dumneaei e undeva sus, iar altii sunt la un nivel mai scazut.
– Ce cauti in politica?
– Am simtit ca e nevoie de o schimbare.
– In viata ta?
– In viata mea si-a celorlalti tineri. La nivel local, vreau sa spun. Am fost si mai tanar de-atat…si poate n-am avut o copilarie extraordinara la Azuga. N-am avut, de exemplu, un parc in care sa ma joc.
– N-aveti destula padure in jur? La ce va trebuie parcuri?
– Orice copil care isi traieste copilaria are nevoie de un parc. Nu se poate duce sa se joace in padure.
– Idoli locali?
– Fiecare are un idol local. Al meu este dl viceprimar Claudiu Ivascu.
– O poza cu vicele in camera?
– De ce nu, tinand cont ca e idolul meu…Mi se pare ca a realizat foarte mult. In primul rand, a ajuns viceprimar. Are credibilitate.
– La varsta ta, primarul Adrian Purcaru se pregatea s-ajunga primar. Tu ce-ai de gand?
– Sa speram ca, peste patru ani, ma voi putea gandi si la functia asta.
– Cat timp ii mai suportati in conducerea orasului pe batranii astia de 30-34 de ani?
– De ce sa nu-i suportam? Sunt oamenii care ne-au ajutat. Dansii ne-au invatat s-ajungem in politica si sa facem politica.
– Ce inseamna sa faci politica?
– Sa asculti ce vor oamenii. Si sa pui in practica.
– Ce inseamna „limbaj de lemn”?
– Un limbaj impus. Cineva sa-ti impuna ce sa vorbesti. Iar tu sa repeti, ca un robot. Deocamdata eu nu folosesc limbajul de lemn. Eu spun ce gandesc, nu ceea ce-mi impune cineva.
Alin Niche, presedintele organizatiei de tineret a PSD Sinaia. 28 de ani, electromecanic. Angajat la SNCFR, divizia instalatii, districtul Sinaia.
– Ce cauti in politica?
– E o intrebare buna. M-am implicat din 2003, inaintea campaniei din 2004. Am urmat cursurile unei facultati de stiinte politice de la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Bucuresti si mi-a placut foarte mult. De mic, de foarte mic, fac politica.
– Ce ti-a placut atat de mult?
– Social-democratia. Sunt dintr -o familie de oameni modesti, din clasa de mijloc spre jos, as zice, si am vrut sa ma implic. Poate vom reusi sa facem ceva in orasul asta.
– Cum ar fi?
– Multe lucruri pentru tineri. Sportul, in Sinaia, e la pamant. Mai ales, dupa pierderea stadionului Carpati.
– Sef cum ai ajuns?
– Dupa pierderea alegerilor din 2004, au plecat cativa membri ai fostului birou de conducere. Au avut loc alegeri si am fost eu ales sef.
– Cum vezi PSD-ul la nivel national?
– A fost o decadere si inca vad ca nu ne-am redresat. Mai sunt doua luni pana la locale. Pana in toamna, la alegerile generale, sper sa revenim unde ne e locul.
– De ce-a „decazut” PSD-ul?
– Au fost acuzele de coruptie din 2004. Unele fondate, altele nefondate. Cred ca de-acolo ni s-a tras.
– Voua, astora de la baza, cum va sunau acuzele „fondate”?
– Pai, se spunea ca un membru a luat si a luat si iar a luat… Din cate stiu, justitia nu s-a pronuntat inca.
– Despre Iliescu ce parere ai?
– Iliescu a fost si este cel mai bun politician din Romania. A demonstrat ca stie sa tina in frau partidul… Pe vremea lui, nu existau lupte intre presedinte si premier, la acest nivel.
– Alte calitati?
– Isi pastreaza zambetul in cele mai dificile situatii.
– Despre Nastase?
– Chestia cu termopanele mi s-a parut deplasata. Eu stiu ca e instarit, dar nu cred ca se preta la asa ceva.
– De ce te-ai referit la termopane, cand ai vorbit despre Nastase?
– Fiindca toata lumea bate in termopane, cand vorbeste despre Nastase. Toti acolo se duc. El, ca om, este o somitate. Imi place. Am citit si o carte de-a lui. Gandeste bine.
– Vreo carte de-a lui Iliescu ai citit?
– Nu. Cartea lui Nastase am primit-o la o adunare de la Bucuresti. Era prin 2004, la primavara tineretului social-democrat. Asa am ajuns s-o citesc.
– Geoana?
– Un diplomat. Prea diplomat. Imi pare rau ca s-a ales cu eticheta de „Prostanac”. Nu stiu de ce i-a fost pusa, dar vad ca atarna greu.
– Dar celelalte etichete din partid cum le vezi? De pilda, „Guzganul rozaliu”?
– N-a mai iesit in fata si bine-a facut. Sper sa se intinereasca partidul. Odata cu schimbarea generatiilor, sper sa scapam si de etichetele acestea.
– Dilirici cum e ca sef?
– E un om extraordinar. Ne intelegem bine, conlucram.
– Lasa impresia ca e foarte serios. E dur?
– E o persoana serioasa, dar nu e deloc dura.
– Pare sobru. Glume face?
– Nu e intotdeauna sobru. Depinde de context.
– Ce inseamna „limbaj de lemn”?
– E limbajul foarte folosit dupa 1990 incoace. Nu stiu cum sa as putea sa explic termenul mai bine: te invarti in jurul cozii si nu spui nimic.
Pentru a trata in mod echidistant cele trei mari partide din Romania, PD-L, PSD si PNL, am dorit sa stam de vorba si cu un mic sef de organizatie liberala. Il alesesem pe comarniceanul Adrian Rotila, presedintele celei mai mari organizatii de tineret de la PNL Prahova. Dupa trei saptamani in care am incercat sa-l intalnim si nenumarate rendez-vous-uri contramandate – cand Adrian Rotila ba era la Bucuresti, ba la Ploiesti – in vreme ce noi il cautam la Comarnic sau la Sinaia – ne-am dat seama ca a-l prinde pe Adrian Rotila e o performanta imposibil de atins si am renuntat.
Ionut STANESCU
