• Sediul, scos la inchiriat, angajatii – disponibilizati
Datoriile istorice ale Societatii Nationale a Carbunelui (SNC) isi vad efectele si in Prahova. Pentru recuperarea banilor, s-a pus sechestru inclusiv pe cladirile SNC Ploiesti. Este vorba atat despre sediul administrativ – de pe strada Bobalna, cat si despre cele de pe strada Cornatel, inclusiv fundatia turnata acum vreo 12 ani la ceea ce s-a dorit a fi un bloc pe strada Traian. Licitatia pentru vanzare a fost organizata in toamna anului trecut, acum, dupa cum se vede si in imaginea alaturata, pe sediul administrativ fiind pus un afis mare privind inchirierea. Cum de-a ajuns SNC Ploiesti sa-si piarda si cladirile, dar, mai ales, ce mai inseamna, de fapt, la ora actuala, activitatea de minerit, in Prahova, am incercat sa aflam de la conducerea societatii.
Ca sa dam de urma actualului sediu al societatii, aflat pe strada Buna Vestire, nr. 35, ne-a fost destul de greu. La fata locului, directorul general Constantin Alecsandru Oancia ne-a marturisit ca, de cand institutia s-a mutat la noua adresa, la sfarsitul anului trecut, „din cauza banilor, nu am reusit nici sa ne instalam telefon fix”. Cat priveste faptul ca au ramas fara cladiri, directorul sustine ca, in acest caz, „este o intreaga tarasenie, care s-a soldat, pana la urma, cu plangere penala”. Cum vine asta? „Opinia mea este ca societatea putea macar sa-si pastreze sediul administrativ – a mentionat directorul. In 2006, cand s-a pus sechestrul, se putea pune si pe altceva, nu neaparat si pe sediu. Din partea conducerii nationale n-a existat o reactie ferma in acest sens. Ce-i drept, s-a facut un fel de intampinare formulata impotriva punerii sechestrului, insa, un pic cam vaga. Ca atare, in noiembrie 2006, pe tot ce s-a vandut la licitatie s-au incasat peste 30 de miliarde de lei vechi. Or, ce inseamna aceasta suma fata de datoria totala de patru mii de miliarde de lei vechi? Oricum, in pri-vinta eva-luarii cladirii sediului de pe Bobalna, situatia este extrem de incurcata. In fisa de evaluare apare numai o singura cladire, desi, initial, pe strada Bobalna s-a pus sechestru pe doua cladiri cu numar de inventar diferite. Ca atare, in momentul de fata, noi am contestat acest raport de evaluare, formuland si plangere penala catre Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti si Inspectoratul Judetean de Politie Prahova. De asemenea, am mai facut sesizari si la Presedintie, Guvern si Ministerul Economiei. La sfarsitul anului trecut, cei de la Politie ne-au confirmat faptul ca dosarul se afla in cercetare. Se pare, insa, ca persoana care a preluat cazul a fost promovata, ca atare, nu stim in ce stadiu se mai afla acum, cercetarea „. Raluca Brezeanu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean Prahova, ne-a declarat, ieri, ca acest dosar nu a fost abandonat, cercetarile continuand. Pana la pronuntarea concluziilor acestei anchete, conducerea SNC Ploiesti mai asteapta, insa, inca un alt verdict. La sfarsitul anului trecut, societatea a atacat, in instanta, si procedura de executare silita ce s-a soldat cu evacuarea angajatilor din cladirea de pe strada Bobalna, directorul mentionandu-ne in acest sens: „Sentinta pronuntata de catre Curtea de Apel Ploiesti ne-a dat castig de cauza, insa, firma care a cumparat cladirile, mai are posibilitatea unei cai de atac – la Inalta Curte de Casatie si Justitie.”
Ceptura si Filipestii de Padure, singurele exploatari
Daca SNC Ploiesti a ramas fara sediu, inclusiv activitatea este pe duca? Ce mai inseamna, de fapt, minerit in Prahova, la momentul de fata? Raspunsurile la aceste intrebari le-am aflat tot de la directorul general Constantin Alecsandru Oancia. Concret, in momentul de fata, minerit – in cariere de exploatare de suprafata – se mai face la Ceptura si Filipestii de Padure. In ambele cazuri, forta de munca inseamna 70 de muncitori angajati in baza unor contracte de prestari servicii si alti 10 – in structura administrativa si de conducere. Si asta deoarece, la data de 1 ianuarie 2007, tot personalul, cat mai ramasese din cei 2.500 de angajati inregistrati in anul 2006 – peste 600 de oameni, mai mult din subteran – a fost disponibilizat, acesta renuntand definitiv ca sa mai intre in… sut, intrucat a preferat sa prinda „ultimul tren” al salariilor compensatorii. In privinta statisticilor privind activitatea, anul trecut, de pilda, cifrelele au aratat o productie de 960.000 de tone de carbune, cantitate care a avut doua mari destinatii: particulari (brutarii, caramidarii, unitati de invatamant care folosesc pentru incalzire carbuni, populatie); termocentrale (de la Bacau, Brasov, Doicesti, Oradea). De asemenea, inclusiv persoanele fizice pot solicita achizitia de carbune, necesar tot pentru incalzirea locuintei, o tona costand un milion si ceva de lei vechi. Intrebat daca, in aceasta iarna au fost solicitari multe, directorul a raspuns: „N-am fost noi pregatiti sa avem atata carbune, fata de cat ni s-a solicitat. De exemplu, in lunile ianuarie si februarie a.c., catre populatie s-au vandut peste 500 de tone, de regula, pentru incalzirea, pe toata iarna, a unei familii, fiind nevoie cam de patru tone. Problema este, insa, ca se fura extraordinar de mult. Carierele sunt extrem de extinse, plus ca se fura si din vagoanele gata incarcate. Degeaba am organizat filtre si au fost amendati cei care au fost prinsi la furat. Nu avem nicio sansa sa oprim asa ceva. Cam la 500 de milioane de lei vechi sunt evaluate pierderile pe care le avem, lunar, din aceasta cauza”.
Luminita de la capatul tunelului
Ce lefuri au minerii ? Exista vreo sansa de redresare a mineritului in Prahova? In privinta salariilor, mai sa nu-l credem pe directorul general cand ne-a spus ca „15 milioane de lei vechi au inginerii, minerul get-beget avand 7, 5 milioane de lei vechi, cu tot cu sporuri.” Ba, ne-a mentionat ca, in ultima luna, au fost si ceva intarzieri la plata salariilor. In privinta redresarii mineritului, se pare ca directorul SNC Ploiesti ar intrevede … luminita de la capatul tunelului. In ce fel ? „Chiar daca s-a urmarit un anumit scop, acela de a distruge industria extractiva – fara sa va precizez de catre cine anume – totusi, mineritul se poate relansa. Argumentul ar fi cererea din ce in ce mai mare de carbune pentru incalzire, deoarece s-a vazut, foarte clar, in aceasta iarna, care au fost costurile la facturi in cazul centralelor pe gaz. ”
N.DUMITRESCU
