Pentru ca in ultima vreme, s-a vorbit, tot mai mult, despre folclor ca despre un element definitoriu al brandului pe care tot il cauta oficialitatile, am vrut sa vedem ce mai pastreaza Prahova din autenticitatea si originalitatea acestuia. Ne-am adresat, in acest sens, profesorului Constantin Manolache – director al Centrului de Valorificare a Traditiilor din Prahova. “Incep prin a spune ca fiecare zona are o cultura specifica, iar la noi, spre exemplu, sunt reprezentative si valorificate… dansurile populare ! <> (dansul zestrei miresei), care s-a nascut dintr-un obicei de nunta este specifica judetului. In zona Teleajenului, intalnim <>, care se danseaza la nunti si <>. La Breaza, se danseaza <>, iar pe Valea Doftanei – <> sau <> (pasii sunt atat de rapizi incat talpa piciorului abia atinge podeaua). Desi, la origine, seamana cu un dans din Brasov – <> – este, de fapt, pur prahovean. << Alunelul>>, <> (care nu are nicio legatura cu localitatea Roman), <>, <>, <> – chiar si hora <> – sunt dansuri specifice campiei, mai exact comunelor din apropierea orasului Ploiesti”, ne-a declarat Constantin Manolache.
“Sunt multe de povestit despre obiceiurile dansurilor prahovene”, ne-a mai precizat interlocutorul nostru si chiar a dorit sa dea un exemplu despre un obicei mai putin cunoscut din pacate, dar care are o frumusete aparte. “In comuna Bertea, la nunti, la miezul noptii, se organizeaza <>, la care se inscriu barbatii care sunt cunoscatori ai celor douazeci si patru de dansuri. Castigator este declarat cel mai bun dansator din comuna si pastreaza acest statut pana la urmatoarea nunta – cand se va desfasura un nou concurs – si ca drept rasplata primeste o cofa cu rachiu”. Pentru ca nici costumele populare n-au scapat astazi de modernizarile care le-au denaturat specificitatea, am retinut ca, de fapt, pentru Prahova culorile reprezentative sunt rosu, alb, negru, galben pai si chiar bleu.
Bineinteles, este de facut precizarea ca fetele nemaritate poarta culori mai deschise, iar la costumele pentru barbati, culoarea cea mai des intalnita este negrul. “Piesele componente ale costumelor de fete sunt: marama (facuta din panza de borangic); ie (confectionata din panza de in de culoare alba sau galben deschis); o fota si un brau, iar in picioare – opincute cu nojite. Pentru barbati costumele sunt mai simplu brodate, acestea fiind compuse dintr-o palarie cu boruri medii, o camasa, fusta incretita la mijloc si larga-n poale, pantaloni de culoare alba, brau si opinci sau cizme”, ne-a mai declarat profesorul Manolache.
Acestea sunt doar cateva exemple care atesta ca Prahova pastreaza inca valori folclorice nepretuite. Ramane doar sa fie descoperite si promovate. Astfel incat renumele pe care-l duc, nu odata, peste hotare, cunoscute ansambluri prahovene sa nu fie, apoi, tarat – cum, din pacate, s-a intamplat – in tina unor incropeli cu pretentii de autenticitate si originalitate romaneasca. Iar pentru cei care toaca bani multi ca sa gaseasca mult disputatul brand de tara, “Perinita” si-ar putea gasi, oricand, un loc meritat in… zestrea patrimoniului national.
Oana CONSTANTIN

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR