Alunecarile de teren din judetul Valcea, de la Mateesti, care au daramat case si au lasat pe drumuri zeci de familii, au adus, din nou, in atentie, faptul ca nimeni nu se poate pune cu natura. Fie ca este vorba despre seism – si in ultima vreme, pamantul s-a cutremurat de cateva ori – fie ca este vorba despre inundatii ori alunecari de teren, toate se intampla, parca, la semnul unei forte nevazute, care lasa in urma numai dezastru si durere. Cu toate ca in ultimii ani, Romania a avut parte de asemenea dezastre mai mult ca oricand – vezi inundatiile si alunecarile de teren din anii 2005, 2006 si 2007 – totusi, numai atunci cand acestea au loc, se mai trezesc si politicienii. La o zi sau doua dupa ce s-a produs dezastrul, care mai de care se urca repede in masini de teren ori in elicopter si se duce la fata locului. Apoi, Dumnezeu cu mila!
Hazard… pe hartie
Ce se face atunci cand vine necazul? Se convoaca tot felul de comitete de urgenta – nationale, judetene si locale, se actioneaza la fata locului, se inlatura pe cat se poate efectele si… se promite. Curg promisiunile ca se vor face proiecte si lucrari, astfel incat ce-au patimit oamenii sa nu se mai repete. Numai ca, asa cum se intampla pe la noi, putin din ceea ce se promite se pune si in practica. De cele mai multe ori, ceea ce se hotaraste ramane numai pe hartie. Ca este asa si nu altfel, sta dovada strigatul disperat al familiilor din Mateesti, care, vazandu-se sub cerul liber, le-au reprosat celor de la Bucuresti care au venit sa-i vada, ca din 2005 nu s-a facut nimic astfel incat pamantul sa nu o mai ia la vale. Planurile si proiectele sunt doar pe hartie. Cam la fel este si in Prahova. S-a vorbit mereu despre intocmirea hartilor de risc la dezastre, pe regiuni, ulterior, inventandu-se si notiunea de «Harti de hazard». Practic, aceste documente ar trebui sa contina o evidentiere a fenomenelor care pot produce pierderi, respectiv cutremure, alunecari de teren si inundatii. Rostul intocmirii hartilor este tocmai cel al identificarii, din timp, a zonelor cu probleme, pentru a se putea actiona eficient. Cu ceva timp in urma, Ministerul Dezvoltarii a initiat o serie de proiecte pilot pentru realizarea, pe regiuni, a unor harti de hazard, un document similar realizandu-se si la nivelul Prahovei. Am tinut neaparat sa rasfoim si noi acest document, fiind curiosi sa aflam daca au fost stabilite si solutii. Ei bine, acestea au fost identificate, insa, se pune intrebarea daca aceia care le-au si gandit au luat in serios sau in gluma intocmirea acestor documente pentru care, firesc, s-au si cheltuit bani.
Senzori si sisteme de alarmare
Pentru seisme, recomandarea este ca in fiecare municipiu cu o populatie mai mare de 150.000 de locuitori (cum este si cazul Ploiestiului) sa se creeze – citam -„un sistem de inregistrare a acceleratiilor printr-o retea densa de instrumente la nivel local. Aceasta retea va fi alcatuita din senzori triaxali fixati in amplasamente libere, eventual in foraje, senzorii furnizand, astfel, informatii pentru modelarea corecta a comportarii solului. Prin amplasarea acestor instrumentare in camp liber se urmareste indesirea statiilor seismice care vor furniza date pentru realizarea hartii de hazard seismic”.
In cazul alunecarilor de teren, dintre masurile identificate, le-am retinut, in mod special, pe urmatoarele: „monitorizarea alunecarilor de teren prin amplasarea unor senzori de masurare a mobilitatii terenului, verificabil prin ridicari GPS de mare sensibilitate, in vederea instituirii sistemelor de prognoza si avertizare in zona”. N-au fost uitate, insa, nici lucrarile de reterasare; realizarea de drenuri de suprafata pentru prevenirea infiltrarii apei in zona alunecarilor de teren si de ziduri de sprijin; executarea, in lungul cursurilor de apa, de diguri din beton sau gabioane; dar, nu in ultimul rand, interzicerea constructiilor de orice tip in zonele cu probleme de stabilitate a terenului.
Pentru inundatii – se recomanda evitarea construirii de locuinte in zonele potential inundabile; delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii si inscrierea lor in planul urbanistic general; dar si… „implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii, cat si comunicarea cu populatia si educarea (!?!) ei in privinta riscului la inundatii si a modului de a actiona in situatii de urgenta”.
Ne-am ales doar cu constatari
Ce ar mai fi de comentat in fata acestui… hatis de solutii tehnice si masuri pe care nu le respecta nimeni? Cate case nu s-au construit exact prin zonele inundabile, de exemplu?! Dupa anul 2005, guvernantii au mai inventat ceva: „Manualul primarului pentru manage-mentul situatiilor de urgenta in caz de inundatii”. O cartulie numai buna de uitat prin sertare! Despre ce s-a facut si mai ales despre ce nu s-a facut am discutat cu doi dintre primarii unor localitati prahovene ai caror locuitori au avut de suferit de fiecare data cand cerul s-a descatusat. Primarul din Bertea, Ion Lupu, ne-a declarat: „Am cerut bani pentru lucrari de consolidare a terenului si-n 2004, si-n 2005, dar si in 2006. N-am primit nimic. Evident ca daca vor veni, din nou, ploile, zonele sensibile se pot reactiva, in mod special in satele Lutu Rosu si Bertea. Nu s-a facut nimic! Au venit, in schimb, tot felul de comisii ca sa constate ce s-a intamplat. Au venit, au constatat si, bineinteles, au plecat. Cum se intampla la noi, ne multumim doar cu constatarile…”. Primarul din Rafov, Mircea Chivu, ne-a spus la randul sau: „Intr-adevar, s-au facut unele lucrari pe Teleajen, respectiv taierea unui cot al raului, intre localitatile Buda si Moara Domneasca. Insa, pot sa va spun ca, ulterior acestei lucrari, in 2006, apa tot a dat peste dig. Ne este putin teama si cu digul din dreptul localitatii Moara Domneasca. In caz de precipitatii mari, apa poate sa treaca peste el si sa inunde nu doar terenuri, ci si case. Plus de asta, trebuie o regularizare serioasa pe tot raul Teleajen, lucru pe care inca nu l-am vazut”.
* * *
Pentru anul acesta, administratia judeteana a prevazut in buget doua miliarde de lei vechi cu scopul intocmirii hartilor de risc. Riscul este, insa, ca atat cutremurul, alunecarile de teren, cat si inundatiile sa apara cu mult inainte de a se pune pe hartie zonele din Prahova in care deja se stie ca au fost probleme cu inundatiile, ori ca terenul a luat-o la vale cu case cu tot. Despre interventii, ce sa mai vorbim?!
Nicoleta DUMITRESCU
