Comunitatea terapeutica Brebu (in foto). 26 de locuri disponibile pentru fostii consumatori de droguri. „Clientii” trebuie sa plateasca 1.500 euro pe luna ! Conditiile sunt dintre cele mai bune. Activitate de echitatie, pescuit, tenis de masa s.a.m.d. Toate acestea pentru revenirea la normal. Cine isi permite sa plateasca 1.500 de euro pe luna pentru un tratament ? Raspunsul ni l-a dat psihologul Cristian Burtan, din cadrul Centrului de Prevenire si Consiliere Antidrog Prahova: „Probabil, dupa cum a avut bani ca sa-si procure droguri, la fel ii poate gasi pentru intoarcerea la o viata normala”.
Inainte de a se ajunge la o astfel de statiune, centrul amintit a initiat, in Ploiesti, un program de recrutare de voluntari din cele 18 licee. Doua nu au dat, insa, curs ofertei, „si, de obicei, cam acolo sunt problemele. Este vorba despre consumul de alcool sau fumat. Nu ma hazardez in a spune ca se consuma si droguri” (Cr. Burtan). In rest, activitatea de voluntariat va presupune, pentru cei 40 de elevi angrenati, nu doar aplecarea stricta asupra tematicii, distribuirea de pliante sau propaganda in unitatile de invatamant, cat si activitati desfasurate joia, la o discoteca din oras. Iar un concurs care se preconizeaza a se desfasura, de genul „Miss Antidrog” nu poate decat… inhiba consumul de stupefiante.
A intreba daca la cele doua penitenciare din Prahova se face uz de substante psihotrope, raspunsul este, desigur, nu. Pe de alta parte, insa, consilierea se face in ambele locuri. Desi poate parea paradoxal, numarul femeilor, foste consumatoare de heroina, aflate in detentie la Targsor, il depaseste pe cel al fostilor toxicomani aflati in detentie la Ploiesti. Explicatia ar consta in faptul ca, fiind singurul penitenciar de profil din Romania, Targsorul are, automat, si numarul cel mai mare de detinute, in timp ce barbatii sunt dispersati pe la celelalte penitenciare.
Statisticile lipsesc, cum este si firec, cu desavarsire. Certitudinea ca, la Ploiesti, din noiembrie anul trecut vine, lunar, pentru consiliere o singura persoana este insuficienta in a te hazarda ca macar sa estimezi cati consumatori sunt in Prahova. Desigur, partea de prevenire nu lipseste, iar grupurile tinta nu sunt alese doar din orase, ci si din scolile din mediul rural. Si, aidoma fenomenului din ziaristica, „un film cu fosti consumatori de droguri si confesiunile acestora capteaza mai mult atentia decat a tine prelegeri copiilor. Am constatat acest lucru la toate scolile in care am fost” (Aida Dima, asistent terapeut).
Alcoolismul este fenomenul care pare a fi o constanta a societatii. Sigur, nimeni nu poate sa emita judecati, in privinta motivului pentru care anumite persoane s-au apucat de baut, iar intentia doamnei Aida Dima este laudabila, insa mai greu de pus in practica: „Poate reusim sa sensibilizam factorii locali, pentru a putea avea si noi, in Ploiesti, un camin unde sa ramana, macar pentru o noapte, cei care dorm pe strada. O masa calda, un dus si niste haine de la second-hand ar mai indulci din viata amarata pe care o duce cel despre care se scrie doar atunci cand este gasit mort din cauza gerului in vreun canal”.
Medicatie specifica tratarii celor care vor sa se lase de ecstasy sau heroina nu este in Prahova. „Este necesara securizarea acesteia, iar cei care apeleaza, de exemplu, la metadona, trebuie sa mearga la Bucuresti pentru a fi tratati”. Lacuna in sistem ? Da.
„Alege viata” este tematica sub care, la Penitenciarul Ploiesti s-a desfasurat activitatea de prevenire in ceea ce priveste consumul de droguri. „Captivi in libertate” – expresia plastica folosita pentru consumatorii, care, nici ca sunt stiuti. „De regula, parintii sunt cei care dau telefon la noi, pentru a ne semnala faptul ca au banuieli in privinta copiilor, cum ca acestia s-ar droga. De teama eventualelor repercusiuni, cei care, probabil, ar simti nevoia unui ajutor, nu ne calca pragul”, am mai fost pusi la curent de catre cei doi interlocutori. Iar faptul ca nu exista nici suficient personal pentru desfasurarea unei banale preveniri, spatiul este modest si pitit pe la periferia orasului arata, ce altceva, decat indiferenta fata de acest flagel. Substitutele sunt afisele de pe stalpi sau campaniile publicitare de la televizor. Si, cum scriam mai sus, costurile pentru un client la Comunitatea terapeutica de la Brebu se ridica la 1.500 de euro pe luna.
(F.T.)
