– interviu cu dr. Adrian Strambeanu – managerul Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti
Spre deosebire de alti ani, in 2007, unitatile sanitare au primit bani suficienti cat sa fie asigurata nu doar medicatia si conditiile de cazare din salonul de spital, ci chiar si suplimentul de mancare din farfuria bolnavului. Se pare, insa, ca nu a fost suficienta doar alocarea de fonduri, fiindca utilizarea lor s-a facut defectuos, dovada fiind cazurile in care fondurile au ramas chiar necheltuite. Pentru a vedea daca o asemenea inacceptabila situatie se regaseste si la unitatea sanitara cu cea mai mare adresabilitate din Prahova – Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti – recent, am purtat o discutie cu managerul institutiei, dr. Adrian Strambeanu.
– Domnule director, v-as ruga sa ne precizati in ce masura au fost cheltuite fondurile alocate de catre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Prahova spitalului pe care il coordonati?
– Spitalul are mai multe surse de finantare. In primul rand, este vorba despre veniturile proprii, care au fost investite conform planului de achizitii pe care il stabilim la inceputul anului. O alta sursa o reprezinta sumele alocate de Casa Judeteana de Asigurari – prin contractul cadru. In baza acestuia sunt finantate serviciile realizate pe specialitati: ambulatoriu, unitatea de primiri urgenta, dializa etc. In acest caz, banii au fost cheltuiti, in totalitate, pentru ca cerintele spitalului au fost foarte mari.
– Chiar s-au cheltuit toti banii? Noi avem semnale ca destule spitale se afla in situatia de a nu fi utilizat fondurile alocate.
– Cu mici exceptii, s-au cheltuit in totalitate.
– Care sunt acestea?
– Exceptiile vizeaza programele nationale de sanatate care se deruleaza prin unitati sanitare de stat, cum este si Spitalul Judetean. Au existat perioade scurte in care banii alocati pentru un subprogram nu au fost cheltuiti in luna respectiva, dar au fost cheltuiti in luna urmatoare.
– Ce inseamna subprogram si, concret, in cazul de fata, la care anume faceti referire ?
– Exista, de pilda, Subprogramul de diabet si boli de nutritie, cel de oncologie… In cadrul programelor nationale mari, sunt mai multe subprograme, prin care sunt dirijati bani pentru preventia si pentru partea curativa a unor afectiuni. In cazul celui pentru diabet, banii pentru preventie sunt de la bugetul de stat, iar pentru tratamente – de la CJAS. Fondurile sunt repartizate in functie de solicitari si de cereri. Anul acesta, s-a intamplat ca o parte din bani sa nu fie cheltuiti in lunile martie, aprilie, iunie, ci in iulie, august, septembrie. Au fost disfunctionalitati, este adevarat, dar nu se poate spune ca nu s-au cheltuit banii.
– Care a fost cauza disfunctionalitatilor inregistrate?
– Cauzele sunt multiple. Pe de o parte, este vorba despre pacientii care primesc tratamentul in ambulator. Uneori vin sa solicite retetele, alteori, nu. Inainte era o evidenta mult mai buna a acestor pacienti, pentru ca era o centralizare si toate medicamentele antidiabetice se dadeau prin farmacia Spitalului Judetean. Acum, situatia s-a schimbat. Pacientii nu mai sunt obligati sa vina la farmacia spitalului, ci pot sa-si ia medicamentele antidiabetice de la farmaciile din localitatea de domiciliu. Pe de alta parte, in cadrul sectiei de diabet a Spitalului Judetean – pentru ca fondurile provin si din venituri proprii, si din programul national de diabet – a existat o perioada cand au fost utilizate medicamente numai din banii spitalului, nu si din fondurile repartizate prin programul amintit. Atunci, in luna respectiva, banii alocati in acest ultim caz nu au fost cheltuiti in cuantumul in care ne-au fost repartizati.
– In ce masura s-au imbunatatit si conditiile de cazare a bolnavilor? Dar cele privind asigurarea hranei?
– Referitor la conditiile hoteliere, am reusit sa igienizam mai multe sectii ale spitalului, asta insemnand ca sectii intregi au fost refacute din punctul de vedere al conditiilor igienico-sanitare. Este cazul sectiilor de Medicina Interna, Chirurgie plastica, Ortopedie, Neurochirurgie, Chirurgie vasculara, Laboratorul de sanatate mintala. S-au introdus sisteme de incalzire si de alimentare cu apa calda la Sectia Psihiatrie. S-au introdus sisteme de ventilatie, de aerisire – pentru perioadele caniculare, iar in salile de operatie s-au adus aparate de climatizare si de purificare a aerului. Cat priveste hrana, exista mai multe meniuri, diversificate in functie de tipul de afectiune. La acest capitol, nu am avut, pana acum, semnale negative din partea pacientilor. Aceste reclamatii – daca ar fi existat, se puteau regasi in cazul fiecarui pacient. Pentru ca, in interiorul fiecarei foi de observatie, se gaseste un chestionar nepersonalizat, anonim, pe care fiecare bolnav, la iesirea din spital, il completeaza. Aceste chestionare sunt tipizate si se refera la tot disconfortul pe care il poate intampina pacientul internat – incepand de la atitudinea medicului, analizele paraclinice, caldura, incinta, comportamentul personalului sanitar sau auxiliar. Fiind sub anonimat, cu atat mai mult orice bolnav poate sa spuna ce nu i-a convenit.
– Daca, in Romania, totul ar functiona normal, inclusiv in domeniul Sanatatii, atunci, si pacientii ar putea sa fie sinceri in completarea chestionarelor la care va referiti. Dar cand stie ca oricand se poate intoarce pe patul spitalului… In plus, de ce sa nu recunoastem, in acest domeniu, daca nu se dau atentii, in stanga si in dreapta, un bolnav nu este bagat in seama…
– Va apartin aceste remarci…
– Nu chiar, si tocmai suntem curiosi sa ne precizati daca bolnavii s-au plans de ceva pentru timpul cat au fost internati.
– Tocmai asta va spun: nu au fost plangeri. Au mai fost ceva sesizari legate de comportamentul unor asistenti sau infirmiere, cazuri izolate, insa.
– Nu s-au plans nici macar de saltelele care nu sunt in stare buna, sau de cearceafurile si paturile vechi, uzate, asa cum le-am vazut cu ochii nostri?!
– Ceea ce spuneti dumneavoastra este un adevar pe jumatate. In sensul ca, in fiecare an, inventarul moale – reprezentand cerceafuri, paturi, perne, saltele – este inlocuit, dar intr-o anumita proportie. Explicatia vine din faptul ca nu avem fondurile necesare pentru a inlocui toate saltelele, pentru a asigura cerceafuri si fete de perna noi.
– Dar spuneati ca ati avut fonduri suficiente ca sa fie asigurat tot necesarul!
– Eu nu am spus ca s-au dat fonduri. Fondurile noastre sunt veniturile proprii si din serviciile pe care le facem. Or, exista, poate, 70 de cerinte, dintre care trebuie alese prioritatile. Si este stiut ca prioritatile tin de cheltuielile de personal, de plata utilitatilor, dupa care vin medicamentele si materialele sanitare care sunt absolut necesare ca sa poti salva si trata un bolnav. Vin, apoi, hrana, reparatiile… Bineinteles mobilierul trebuie schimbat. Nu exista, deocamdata, sursa financiara care sa acopere toate aceste cerinte intr-un an. Iar bugetul este stabilit, si el, intr-o limita, respectiv in functie de numarul de bolnavi pe care spitalul poate sa-i externeze. In 11 luni, de la Spitalul Judetean de Urgenta au fost externati aproximativ 49.000 de pacienti. Pentru fiecare pacient externat exista un tarif stabilit la inceputul anului, de catre autoritatile abilitate, in cazul nostru fiind de 12,2 milioane de lei vechi, in aceasta suma intrand cheltuielile presupuse pentru acel bolnav. Dar, pot fi, insa, mult mai mari, in functie de tratament.
* * *
Trebuie mentionat un lucru: in timpul discutiei, de la managerul Spitalului Judetean Ploiesti nu am reusit sa aflam care au fost sumele alocate de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, in acest an. Le-am aflat, insa, chiar de la institutia care le-a alocat; este vorba despre 59.241.912,41 lei, fonduri alocate atat pentru serviciile spitalicesti, cat si pentru programul national de hemodializa.
Intr-o unitate sanitara, cheltuirea banilor tine strict de managerul institutiei. Dupa cum am aflat de la Autoritatea de Sanatate Publica Prahova, conform unei centralizari efectuate pe noua luni ale acestui an, in general, fondurile au fost cheltuite. Insa, in eventualitatea in care anumite institutii sanitare nu vor reusi acest lucru, am fost asigurati ca banii nu se pierd, sumele reportandu-se pe anul viitor. Daca la nivel de judet, legat de acest capitol, deocamdata, nu-i niciun fel de ingrijorare, nu de aceeasi parere este si ministrul Sanatatii. Saptamana trecuta, la intalnirea cu managerii de spitale si cu directorii Autoritatii de Sanatate Publica si ai Caselor Judetene de Asigurari – din teritoriu, punctul cel mai critic al analizei l-a constituit executia bugetara. Mai exact, ministrul Nicolaescu a calificat drept lipsa de responsabilitate si respect fata de pacient modul in care spitalele au cheltuit banii.
N.Dumitrescu
