Duminica, 25 noiembrie a.c., romanii sunt chemati la urne pentru a-si exprima optiunea atat pentru alegerile europarlamentare, cat si pentru referendumul privind introducerea votului uninominal. Daca pentru euroalegeri, campania partidelor politice este in toi, iar candidatii pentru Parlamentul European sunt analizati pe toate partile, in fel si fel de emisiuni, in ceea ce priveste referendumul, nimeni nu s-a obosit sa le explice cetatenilor pentru ce ar trebui sa voteze. De aceea, va prezentam in randurile care urmeaza sistemul electoral sustinut de catre Basescu, pentru care a si fost organizat referendumul, dar si pe cel propus de Guvernul Tariceanu pentru care si-a asumat deja raspunderea in Parlament.
• Castigatorul ia tot
Duminica, alegatorii vor trebui sa raspunda, prin „da” sau „nu”, la intrebarea: „Sunteti de acord ca, incepand cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul Romaniei, toti deputatii si senatorii sa fie alesi in circumscriptii uninominale, in baza unui scrutin majoritar in doua tururi?” Sistemul electoral majoritar – sustinut prin varianta Basescu – se mai numeste si „the winner takes it all”(castigatorul ia tot), in sensul ca acel candidat care obtine cel mai mare numar de voturi, fie printr-o majoritate relativa, fie printr-o majoritate absoluta, castiga cursa electorala, obtinand toate mandatele puse in joc in circumscriptia respectiva. Cei care pierd, deci, nu vor fi reprezentati, chiar daca numarul lor depaseste 50%. De exemplu, candidatul x obtine, in urma alegerilor, 37% din optiunile alegatorilor, fiind plasat pe primul loc in circumscriptia uninominala respectiva. El va primi toate mandatele, chiar daca 63% din totalul alegatorilor nu isi regasesc optiunile reprezentate de candidatul x. Care sunt avantajele acestui sistem? • Sistemul electoral majoritar este competitiv, generand antagonismul partilor, neputandu-se vorbi despre o colaborare a partidelor sau a liderilor intr-un astfel de sistem • Se bazeaza pe principiul eficientei in guvernare si al controlului exercitat de cetateni • La sfarsitul mandatului, cetateanul poate evalua daca reprezentantul a procedat corect, potrivit intereselor sale, si ii poate acorda inca un vot la urmatoarele alegeri • Sistemul incurajeaza bipartidismul si guvernele monocolore; astfel nu ar mai fi coalitii, ci se va cunoaste cine se afla la guvernare si cine trebuie pedepsit sau premiat la alegeri, prin vot • Sistemul determina partidele politice sa atraga, printre membrii lor, persoane care au o buna reputatie in randul populatiei, realizandu-se o mai buna relatie intre alesi si corpul electoral. In ceea ce priveste dezavantajele, acestea sunt: • Excluderea, pe termen lung, de la reprezentare, a unor clase sociale si etnice sau a unor preferinte politice noi • Sistemul este conservator, doua maximum trei partide relevante putand intra in Parlament • Cetatenii care sustin partide mai mici se simt descurajati in a crede ca votul lor conteaza • Va exista o diferenta intre rezultatul votului si distribuirea mandatelor.
• Liste si candidati la un loc
Referitor la legea pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea, aceasta propune votul uninominal mixt cu compensare. Varianta sustinuta de Tariceanu este o forma mixta de sistem electoral care combina listele de partid cu elemente ale sistemului majoritar. Fiecare alegator are la dispozitie doua voturi: unul se acorda unei liste dintre cele propuse de partide si celalalt se acorda unui candidat – la fel ca in sistemul majoritar. Restul de voturi se atribuie dupa liste. Avantajele acestui sistem sunt acelea ca sustine partidele mai mici ori pe cele cu dispersie mare a voturilor si asigura un grad de reprezentativitate mai mare a opiniilor politice din societate. In schimb, sistemelor proportionale li se reproseaza impersonalitatea si lipsa de responsabilitate a alesilor fata de cei pe care ii reprezinta, faptul ca nu elimina, in intregime, controlul sefilor de partide asupra oamenilor trimisi in Parlament, dar si ca o parte dintre parlamentari vor actiona, mai departe, fara teama sanctionarii directe din partea alegatorilor. In prezent, legea pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea se afla la Presedintie pentru a fi promulgata de catre Traian Basescu. Presedintele a declarat ca nu va face acest lucru pana la organizarea referendumului, termenul limita de promulgare a legii fiind 26 noiembrie a.c. Ieri, Basescu a atacat legea la Curtea Constitutionala. Trebuie precizat, in acelasi timp, ca referendumul pentru votul uninominal va fi validat numai daca la urne se va prezenta jumatate plus unu din totalul electorilor. De asemenea, din punct de vedere legal, Parlamentul nu are obligatia sa tina cont de rezultatul consultarii populare. In acest caz, populatiei nu ii va ramane altceva de facut decat sanctionarea clasei politice la urmatoarele alegeri.
Camelia NASTASE
