Cuvant la Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci
Descoperirea cea mare a Sfintei Evanghelii a lui Hristos este sufletul nostru nemuritor. De la Hristos am invatat ca fiecare om are o comoara nemarginita, are sufletul nemuritor, destinat spre fericire vesnica. Sufletul nostru este un diamant mai scump decat lumea intreaga, un diamant cu multe si minunate sclipiri. Noi il numim pe Dumnezeu vesnic, fara inceput si fara sfarsit, dar cat de multumitori trebuie sa fim ca prin sufletul nostru, desi avem un inceput suntem invredniciti de nemurire. Sufletul nostru este de foarte mare pret pentru ca el este unul singur si pentru ca el nu poate fi suplinit de nimic din lume.
De aceea Mantuitorul a spus: „Ce va folosi omul de va dobandi lumea toata, daca-si pierde sufletul sau”. Asadar, sufletul nostru nu e chimie, nu e materie, ci este scanteie divina in noi, este partea cea mai aleasa din noi, este principiul nemuritor de foarte mare pret al omului, centrul de intalnire al divinului cu umanul, chipul si asemanarea lui Dumnezeu in om.
Este amarnica inselarea omului care cauta sa-si mantuiasca sufletul cu bogatiile acestei lumi. El uita de cuvantul vesnic al Sfintei Evanghelii: „Ce va da omul in schimb pentru sufletul sau”.
De aceea Sf.noastra Biserica ne indeamna mereu sa ne ingrijim de mantuirea sufletului si ne da ajutor sfant pentru aceasta. Drept aceea: „Pentru pacea de sus si pentru mantuirea sufletelor noastre, Domnului sa ne rugam” asa cum cantam mereu la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, in veci de veci, Amin.
Preot Stefan Al.SAVULESCU
