Seceta prelungita din anul acesta a adus localitatea Comarnic in pragul impunerii unei politici de rationalizare a apei fara precedent. Daca precipitatiile vor intarzia sa apara, in toate cele sase cartiere ale orasului se va recurge la o restrangere drastica a programului de livrare a apei. Astfel, gospodariile din Ghiosesti si Vatra Sat vor primi apa doar trei ore pe zi, cele din Poiana – doua ore pe zi, iar cele din centru, Podul Lung si Podul Vartos, numai timp de o ora si jumatate pe zi. Exista zone aflate in situatii si mai critice (anumite locuri din cartierul Poiana), unde apa nu poate fi livrata decat pentru douazeci de minute in decursul a 48 de ore.
Doi muncitori spitalizati
Directorul sucursalei Hidro Prahova Comarnic, Theodor Mititelu, declara ca niciodata sistemul de alimentare cu apa din localitate n-a trecut printr-o situatie mai dificila: „Majoritatea surselor noastre de alimentare cu apa sunt paraie de suprafata, care seaca repede atunci cand este foarte cald si nu ploua pentru multa vreme. Asa s-a intamplat, luna aceasta, cu paraiele Florei, Mierlele si Valea lui Conci”. Directorul afirma ca, in afara de seceta si de pierderile de apa cauzate de vechimea retelei, dezechilibrele sistemului de alimentare au fost accentuate si de comportamentul consumatorilor: „Chiar si in conditiile secetei de acum, noi am reusit sa livram apa pentru a acoperi circa 70 la suta din consumul obisnuit al populatiei. Insa, se petrece urmatorul fenomen: imediat ce dam drumul la apa in sistem, de teama ca nu va ajunge pentru toata lumea, toti oamenii deschid robinetele si-si fac provizii. Unii stocheaza cantitati mari in rezervoare, altii uita apa curgand si pleaca de-acasa. In felul acesta, au aparut consumuri enorme. De pilda, am depistat un cetatean care a ajuns sa consume, intr-o luna, 60 de mc, de la un consum mediu de 17 mc. Altul, de la un consum lunar de 18 mc a ajuns la un consum de 180 de mc”. Directorul spune ca, din cauza dimensiunilor mari ale localitatii, incercarea de a preveni astfel de comportamente si de a-i convinge pe cetateni sa foloseasca apa in mod rational este o utopie. Mai spune ca, dupa o luna de lupta cu efectele secetei, salariatii Hidro Prahova Comarnic au ajuns la epuizare, doi dintre membrii echipelor de interventii fiind internati in spital.
Valea lui Bogdan
Potrivit lui Mititelu, o solutie imediata pentru ameliorarea crizei din Comarnic ar fi captarea unei surse suplimentare de apa – paraul Valea lui Bogdan – parau aflat la limita de nord a teritoriului administrativ al orasului. „In conditii normale, acest parau are un debit aproape dublu fata de cea mai importanta sursa de apa, care alimenteaza sistemul nostru. Inca de acum 10 ani, a fost realizat un proiect pentru captarea acestui parau, el presupunand, in afara de statia de captare propriu-zisa, amenajarea unei aductiuni de 3,5 km, care sa transporte apa la statia de clorinare. Valoarea totala a investitiei se cifreaza la circa 25 de miliarde de lei vechi”.
Din cate se pare, si primarul, si consilierii subscriu la punerea in opera a proiectului de captare a Vaii lui Bogdan, singurele divergente aparute in sanul administratiei locale referindu-se la felul in care va fi gasita finantare pentru aceasta lucrare. La ultima sedinta de Consiliu, pentru contractarea imprumutului de 25 de miliarde de lei vechi, primarul a propus asocierea orasului in societatea Infrainvest (societate care, potrivit presedintelui Consiliului Judetean, Florin Anghel, ar putea fi desfiintata sau reprofilata). Consiliul Local Comarnic a respins, insa, ideea acestei asocieri, ramanand ca reprezentantii administratiei comarnicene sa cada de acord asupra unei alte modalitati de atragere a celor 25 de miliarde de lei vechi.
Azugenii nu vor baraj la ei acasa
Captarea paraului amintit este, insa, doar o solutie pentru combaterea efectelor secetei pe termen scurt. Pentru o analiza mai aprofundata a resurselor pe care orasul Comarnic le-ar putea exploata in viitor si pentru a identifica o cale prin care sistemul de alimentare cu apa din Comarnic ar putea fi eficientizat, Mititelu a propus Consiliului Local comandarea unui vast studiu de oportunitate.
In opinia sa, orasul s-ar putea pune la adapost de efectele secetei doar prin amenajarea unui lac de acumulare, fie pe raul Prahova, fie pe paraul Azuga – proiect mai vechi, evocat si de catre Marian Mocanu, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor din Prahova, intr-un interviu aparut in numarul de luni al ziarului „Prahova”.
Readucerea in dezbatere a acestei idei este, insa, o tema de discutie cum nu se poate mai suparatoare pentru azugeni. „Eu, unul, nu vreau sa pierd prea mult timp cu discutarea acestui subiect. De construirea unui baraj pe Valea Azugii se vorbeste inca de acum 15 -17 ani. Din cate am vazut, specialistii estimeaza costurile lucrarii la circa 138 de milioane de euro. Nici nu stiu ca, de la Revolutie incoace, in Romania sa se fi dus la bun sfarsit vreun proiect de aceasta anvergura. Prin urmare, vorbim degeaba! Teoretic, insa, construirea acestui baraj ar avea consecinte extrem de nefaste pentru comunitatea noastra, atat din punct de vedere social, cat si din punct de vedere al mediului. Orasul Azuga ar fi invadat de oameni de cea mai slaba factura si cu extrem de putina educatie, veniti din toate colturile tarii – dispusi sa sape o zi intreaga, pentru niste remuneratii modice. Stim prea bine ce inseamna convietuirea cu astfel de personaje. Avem parte din plin de ei, ca urmare a desfasurarii programului Samtid. Daca, totusi, am fi de acord cu construirea unui lac de acumulare pe Valea Azugii, acesta ar trebui sa fie mult mai mic decat cel despre care se face vorbire si, obligatoriu, sa aiba si functie de agrement”, declara Adrian Purcaru, primarul orasului Azuga.
Ionut STANESCU
