Desigur, Ploiestii nu sunt un oras de ruine si de cladiri care au urmarit numai functionalitatea si, marturisesc, parvenitismul, aparut in epoca comunista, dar si in cea postcomunista. Cu toate calamitatile naturale si sociale, el pastreaza, inca, o buna parte din zestrea sa arhitectonica. Mai mult, un numar important de edificii – pe care le-am putea numi “casele norocoase” – isi pastreaza, si astazi, autenticitatea si frumusetea.
In primul rand, e vorba despre edificiile care adapostesc unitati muzeale. Au fost salvate, pe aceasta cale, “Liceul vechi”, casa din strada Nicolae Balcescu nr. 25, casa Hagi Prodan, casa Dobrescu, casa Paul Constanti-nescu, casa Luca Elefterescu, Palatul Prefecturii (Ghita Ionescu), Muzeul Petrolului. Palatul Justitiei, devenit Palatul Culturii – si el un monument de arhitectura, gazduieste Biblioteca “N.Iorga”, Muzeul de Stiintele Naturale, Scoala de arte si meserii si este supus in prezent, unei consolidari substantiale.
Si alte institutii au salvat bijuterii arhitectonice si le-au pastrat pana in prezent. Amintim Scoala de Arte si Meserii (Valeni, colt cu Oilor), pastrata atat de frumos. Mai sunt si Casa Parvulescu, ocupata de Dispensarul urban de stomatologie nr.1, vechea Administratie financiara folosita de Tribunalul judetean si altele. Sunt si proprietari foarte atenti care reusesc ca imobilul lor sa-si pastreze autenticitatea, nobletea si farmecul.
Din pacate, urmasii vechilor proprietari si, mai ales, noii proprietari nu sunt animati de aceleasi sentimente. Ei refac sau reconstruiesc asa cum vor, fara sa aiba in vedere niste criterii istorice sau cel putin estetice. Evident, nimeni nu-i poate impiedica, dar lucrul se mai intampla si in cazul unor cladiri care apar pe lista monumentelor si pe care legea ar trebui sa le apere. Iata un singur exemplu: pe strada Gh.Cosbuc nr.6 este o cladire de la inceputul secolului trecut, aflata, cu doua decenii in urma, in posesia ICRAL si trecuta pe lista monumentelor. Imobilul a fost, probabil, redobandit, poate chiar vandut si noul proprietar l-a renovat, pastrand doar zidurile exterioare; toata superba ornamentatie in stuc a disparut si frumosul edificiu a fost transformat intr-o banala pravalie. Bineinteles ca “noua” constructie nu mai apare pe lista monumentelor.
Cu siguranta cititorii au inteles ca aceste randuri se vor a fi o introducere la un ciclu de materiale pe aceasta tema. Si ii multumim ziarului PRAHOVA – ca a avut initiativa de a aduce in atentie case care au fost sau care inca sunt, cu povestile adevarate despre oamenii care le-au locuit sau care, intr-un fel sau altul, le-au trecut pragul.
Vom prezenta case frumoase care isi mai pastreaza, dupa un secol, prospetimea si care nu sunt incluse in lista monumentelor. Vom prezenta edificii declarate monumente, dar aflate in parasire si incepand sa se ruineze, incercand sa aratam ce se pierde prin aceasta. Vom prezenta si locasuri sfinte, pentru a oferi un exemplu de felul in care poate fi pastrata zestrea noastra arhitectonica. Edificii care nu mai exista acum vor fi prezentate – cu elemente de localizare precisa – pentru a arata cetatenilor de astazi cum traiau si construiau bunicii si strabunicii lor, pentru a arata ca Ploiestii ultimelor doua secole n-au fost un oras de cocioabe. Vom prezenta si acele case pe care le-am numit “norocoase”, care isi pastreaza aspectul si functionalitatea din momentul in care au fost ridicate, care impodobesc si innobileaza urbea noastra.
Vom prezenta, desigur, si cladirile noi, aparute in ultimele decenii, evident numai pe cele frumoase, care spun ceva prin arhitectura lor, prin istoricul sau prin ceea ce adapostesc. Ceva mai departe, vom prezenta si colturi de oras, ansambluri arhitectonice, asa cum aratau ele odinioara si poate va veni si randul monumentelor artistice.
Ce urmarim, ce speram sa obtinem cu acest ciclu ? Evident, in primul rand, sa contribuim pe aceasta cale, la mai buna cunoastere a orasului nostru, la sporirea atasamentului fata de el al cetatenilor de toate varstele. Poate sa-i facem pe unii proprietari sa tina mai mult la casele lor, aratandu-le cat sunt de frumoase si cine a locuit sau ce anume s-a intamplat in ele.
Am dori ca atunci cand se merge la muzeele ploiestene, vizita sa inceapa de afara. Sa se adauge lucrurilor care vor fi vazute inauntru imaginea edificiului care adaposteste colectiile respective. Speram ca, poate autoritatile competente, vazand edificiile pe care le vom prezenta, vor inscrie unele dintre ele pe lista monumentelor. Sau macar se vor gandi, ceva mai mult, atunci cand vor da aprobari de renovare. Ne propunem chiar sa facem cuvenitele rectificari acolo unde, in datele despre unele monumente, s-au strecurat anumite erori.
Desigur, noi speram si mai mult inca. Credem ca micile noastre note vor starni, intr-o oarecare masura interesul cititorilor, astfel incat acestia sa trimita, pe adresa ziarului, informatii sau fotografii pe care le detin si care pot completa prezentarea noastra. Ordinea in care vom publica notele noastre ilustrate – in fiecare miercuri – este absolut intamplatoare. Totusi, unele momente semnificative (hramul unei biserici, aniversarea construirii unui edificiu, comemorarea unui ctitor etc.) vor determina data aparitiei lor.
Paul D.POPESCU
