De mult timp n-am mai zarit atata tristete pe chipul taranilor, fie ca sunt din Balta Doamnei, Olari, Draganesti, Gherghita, Fulga. O tristete ingemanata cu durerea pamantului ce jinduie dupa ploaie. Pe camp, tarana se sfarama cu zgomot sec sub talpa pantofului si, daca te uiti in urma, parca ramane nisip. In aer, miros de seceta amestecat cu iz de iarba rascoapta. Sus, pe cer, soarele ardea ieri cu putere. A mai trecut o zi in care pamantul e iar parjolit. Si inca o alta in care samanta pusa in pamant sa germineze, se usuca de la primii centimetri de cand a iesit la lumina. De aproape o saptamana, taranul nu mai are somn. Se scoala cu noaptea-n cap si se duce pe brazda ca sa vada ce mai e verde. Si aproape ca nimic nu mai e.
Pe Marin Anghel, din Olari l-am gasit, ieri de dimineata, manuind coasa. Ii trebuia un brat de iarba proapata pentru caii care trebuiau sa traga de caruta oprita pe dreapta, la marginea drumului. Vazandu-l cu barba nerasa, parul aproape carunt iesit de sub palarie si chipul deja ars de soare, nu i-ai fi dat cei 50 de ani pe care a spus ca-i are. Cand l-am intrebat daca seceta i-a parjolit vreo cultura, si-a proptit mainile umflate de munca pe coporaia coasei, a scos un oftat prelung si a raspuns: „Am semanat un pogon de lucerna si-aproape s-a uscat. Cu porumbul, nici nu mai zic. E prapad cu caldura asta. Am acasa si-o vaca. Ce i-oi da, Dumnezeu stie! Si tot Dumnezeu stie ce va mai face si cu noi, ce-om mai pune in traista!”
De pe-o miriste, Sandu Nicolae incarca, de zor, intr-o caruta, lucerna. E de fel din satul Ciumati, comuna Olari. Isi trage de pe ochi sapca arsa de soare dand la iveala pometii brazdati de riduri si inrositi de soare si ne spune: „Am tocat pensia mea amarata ca sa pun in pamant si pamantul nu ne mai da nimic. S-a uscat tot. Cum s-o mai scoatem la capat? Ne cumpara laptele cu 5-6 lei si eu trebuie sa dau pe un sac de azot, 60 de lei. Samanta e scumpa. Totul e scump. Mananc o data pe zi ca sa ma ajung, si tot nu m-ajung. Acum a mai venit si seceta asta. Vai de noi”.
Ca fasolea sa apuce sa se urce inca verde pe arac, Ionescu Constantin din satul Belciug, comuna Draganesti isi uda zilnic gradina cu cana, din galeata. „Daca nu ploua inca o saptamana, nimic din ce s-a pus in pamant nu mai rezista. Si cand te gandesti ca acum o luna si ceva, aici, in urma ploilor abundente, pe unde vedeai cu ochii era apa! Si acum…”
Aproape de ora pranzului, Lungu Nicolae din Fulga de Jos era tot pe camp. Jumulea de zor buruienile, mult mai aratoase decat ce se vedea iesit pe camp. Mainile ii erau negre de pamantul rascolit pe langa fiecare planta. Iar de sub palaria de paie, abia i se vedea chipul batut de soare. Isi sterge sudoarea de pe frunte cu dosul palmei in care tinea niste buruieni, si ne spune: „Am pus si fasolica, si pepeni, si porumb. Am aproape 60 de ani, dar, de cand sunt, n-am vazut asa arsita in luna mai. Parca am semanat buruieni! Nici ceapa n-a iesit din pamant. Abia au dat cateva moate. Nu ne-a mai plouat Dumnezeu!” marturiseste cu vocea gatuita, aproape plangand.
La Balta Doamnei, la orzoaica, se estimeaza pierderi de 3 tone la hectar, pentru societatile comerciale, iar la particulari – de aproape 3 tone. „Era o vorba din batrani: «Daca nu ploua in mai, nu avem malai !» Oare asa sa fie?” se intreba, retoric, si primarul din Balta Doamnei, Vasile Dascalu. Si la Gherghita, dupa cum ne-a declarat Nita Dumitru, administratorul unei societati agricole, „deja, cultura de grau este compromisa 70%, iar porumbului abia rasarit ii merge rau.” La Fulga, dupa cum ne-a declarat viceprimarul Neculae Zamfir, doua dintre cele patru asociatii agricole constituite la nivelul comunei au anuntat ca mai mult de jumatate dintre culturile de grau sunt calamitate, si la fel, si cele de porumb, floarea soarelui si orzoaica. La Gura Vadului, din 200 de hectare cultivate cu grau, 80% sunt, la fel, calamitate, iar la Mizil – 75%, datele fiindu-ne confirmate de catre Lilian Ciocan – inginer la Centrul agricol Mizil.
* * *
Peste tot, taranul ii plange pamantului de mila. Dar mai mila ii e si de el insusi. Daca nu ploua, vai de mamaliga lui!
Nicoleta Dumitrescu
Foto Alexandru Popescu