Sfintii Apostoli Andronic si Iunia
Acestia au fost apostoli nu in timpul vietii omenesti a Fiului lui Dumnezeu, ci dupa Inaltarea Domnului, mai exact spus, dupa ce Marele Pavel incepu evanghe-lizarea neamurilor. Insusi Sfantul Pavel a devenit apostol, chiar cel mai mare, dupa Inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos. Prin urmare, apostol poate deveni orice crestin, care isi dedica intreaga viata propova-duirii invataturii crestine in randul necrestinilor din zone diferite ale globului pamantesc. Apostolat au putut face, mai cu seama, unii crestini din primul veac al erei crestine, ca spre pilda, Andronic si Iunia, despre care citim in „Sinaxar” acestea:
” Acest apostol al Domnu-lui (adica Andronic), ca si cum a fost cu aripi, a inconjurat toata lumea, smulgand toata insela-ciunea nebuniei idolesti din radacina si propovaduind pe Hristos”.
In apostolatul sau, Andronic a fost insotit de „mult-minunata Iunia, care era moarta pentru lume si vietuia pentru Hristos Mantuitorul. Si, tragand spre dumnezeiasca cunostinta pe multi, au stricat capisti ido-lesti si au zidit dumnezeiesti biserici in toate partile; si gonind duhuri necurate de la oameni si tamaduind boli fara leac”, au patimit pentru Hristos, dandu-si viata pentru El, asemenea tuturor apostolilor si mucenicilor crestini.
Sfantul Apostol Pavel, in capitolul XVI, versetul 7 din Epistola sa catre Romani, a scris despre Andronic si Iunia urma-toarea apreciere: „Dati imbrati-sare lui Andronic si Iuniei, rude-lor mele si sotilor mei in temnita, care sunt vestiti intre apostoli, care si mai inainte de mine au fost intru Hristos”.
Precizam ca termenul „soti” are, in acest context sensul „prieten”, inteles pastrat inca din dialectul macedo-roman. La aceeasi data se face pomenirea si a Sfintilor Mucenici Solohon, Pamfamir si Pamfilon.
Mihai Stere DERDENA
