• pretinde Aurel Duta, primarul comunei Poiana Campina
In Romania, mori cu dreptatea in mana, spune o vorba din popor. O vorba care se potriveste foarte bine in cazul primarului din comuna Poiana Campina, Aurel Duta. In localitatea sa, anul trecut, au fost descoperite doua focare de gripa aviara. Totul a inceput de la ordinul prefectului Corneliu Popescu, emis pe 15 mai 2006, care, pentru a stopa raspandirea gripei aviare (a carei existenta inca nu s-a dovedit nici astazi cu certitudine), a impus anularea tuturor autorizatiilor eliberate de primari persoanelor fizice pentru a putea comercializa animale vii. Deoarece a respectat intocmai ordinul venit de la Prefectura, Aurel Duta a fost dat in judecata de un localnic si obligat de instanta sa scoata bani din buzunar. Dar, mai bine sa-l lasam sa-si povesteasca singur patania.
– Spuneti-ne cum ati ajuns sa scoateti bani din buzunar doar pentru ca ati respectat legea?
– Deocamdata, nu am platit, fiindca am facut recurs la sentinta care ma obliga la acest lucru. Sigur, trebuie respectate hotararile judecatoresti, pentru ca unde-i lege nu-i tocmeala, dar ce te faci cand tocmai un astfel de respect al legii este pedepsit !? Si, sincer, nu as critica sentinta care consider ca ma nedreptateste, daca ea ar fi definitiva si irevocabila. Am respectat Ordinul nr.305/15.05.2006 al prefectului, altfel intram sub incidenta legii penale, care m-ar fi pedepsit chiar cu inchisoare. In respectul ordinului prefectului, am anulat singura autorizatie pentru comert cu pasari si animale, emisa pe numele lui Vasile Enasescu. Acesta m-a actionat in judecata, la instanta de contencios administrativ, care i-a dat, in parte dreptate, in sensul ca nu i-a admis cererea de ai fi acordate daune materiale si morale, in valoare de 125 milioane de lei vechi, dar a fost totusi repus in drepturi, hotarandu-se anularea deciziei mele prin care ii era… anulata autorizatia de comert cu animale si pasari. Este ciudat cum motiveaza instanta aceasta hotarare invocand faptul ca, in cazul lui Enasescu, nu trebuia sa aplic ordinul prefectului, intrucat el prevedea anularea autorizatiilor avand ca obiect de activitate comercializarea animalelor vii, pe cand lui Enasescu i se eliberase o autorizatie cu obiect principal de activitate “cresterea altor animale”, numai ca activitate secundara fiind cresterea pasarilor. Ca si cum numai obiectul principal de activitate intra sub incidenta ordinului prefectului. Aceeasi instanta m-a obligat la plata sumei de cinci milioane de lei, cheltuieli de judecata. Nu ni s-a permis nici introducerea in cauza a Prefecturii. Cred ca noua judecatori din zece ar fi judecat altfel. In urma recursului, care va avea loc pe 23 mai, sper sa se repare aceasta eroare judiciara, astfel incat sa nu mai fiu bun de plata doar pentru ca am respectat un act juridic cu putere de lege.
– Mi-ati spus, la inceputul discutiei noastre, ca numai supararile judiciare va mai lipseau. Sa inteleg ca mai aveti si alte necazuri.
– Exact. Cel mai tare m-au tracasat, in ultima vreme – mai exact, in ultimii ani – problemele birocratice de care ne lovim cand vrem sa accesam fonduri europene. Nu stiu, probabil ca o fi chiar fireasca aceasta birocratie, dar mie nu prea imi vine sa cred asa, judecand numai dupa cate drumuri am facut degeaba pentru intocmirea si avizarea unui vraf de dosare. Nu stiu daca aceasta birocratie e impusa de autoritatile de la Bruxelles, mi-e sa nu fie dintr-un prea mult zel al functionarilor nostri. Eu cred ca autoritatile romane interpreteaza in mod restrictiv si rigid prevederile forurilor Uniunii Europene. Altfel nu vad cum de se poate intampla ca, pentru accesarea unor fonduri Sapard, pe care incercam sa le atragem din 2002, pentru reabilitarea retelei de apa a comunei, nici acum nu am terminat cu toate procedurile. Mai avem ultimele doua etape de parcurs si sper ca, la vara, sa incepem lucrarile. Bineinteles ca, in timpul acesta, nu am stat degeaba, am mai inlocuit si noi cateva dintre vechile conducte de apa, asteptand finantarea prin proiectul demarat acum cinci ani.
– Conlucrati bine cu Consiliul Local? Pentru ca daca nu aveti problemele pe care le intampina, frecvent, unii primari de pe Valea Prahovei cu miniparlamentele locale, tot e bine.
– Nu am avut probleme, in general, cu consilierii, dar mare suparare ii cuprinde, uneori, tot din cauza proiectului Sapard. Nu mai au rabdare, cum nu mai am nici eu; si ii inteleg. Asa ca eu nu am pe cine sa ma supar in acest caz, chiar daca ei se supara pe mine, reprosandu-mi ca nu termin odata cu documentele. Le e greu sa priceapa tot hatisul asta birocratic pe care a trebuit sa-l parcurg de cinci ani.
Adrian BRAD
