Consumul de legume si fructe pe cap de locuitor este la jumatatea celui din Uniunea Europeana
Cu aproape doua decenii in urma, potentialul agriculturii romanesti era suficient pentru asigurarea hranei a nu mai putin de 80 de milioane de suflete, potrivit statisticilor vremii. Intre timp, la fel ca si in alte domenii, situatia s-a inrautatit ingrijorator, in sensul ca, pentru anumite sortimente de produse agroalimentare, ponderea importului reprezinta 60-70 la suta. Daca luam in calcul sectorul horticol, spre exemplu, productia medie inregistrata, in ultimii ani, a fost de 4.900.000 tone/an, din care legumele (tomatele si pepenii, in special) au o pondere de 35 la suta, cartofii – 25 la suta, fructele – 20 la suta, strugurii – 15 la suta s.a. Comparand aceste niveluri de productie cu cele inregistrate pe piata unica a Uniunii Europene, rezulta faptul ca Romania se situeaza undeva in subsolul clasamentului, cu toate ca putine state dispun de o calitate a solului si de o clima la fel de prielnice dezvoltarii sectorului horticol. Mai exact, fermierii nostri produc, spre exemplu, doar 17,9 la suta din productia de varza, 12,3 la suta din productia de vinete, 9,3 la suta din productia de prune, 4,9 la suta din productia de ceapa si doar 2,1 la suta din productia de tomate. Privind acest clasament, nu mai mira pe nimeni de ce, in Romania, consumul anual de legume si fructe pe cap de locuitor este de numai 110 kilograme, fata de media existenta in celelalte tari comunitare care se situeaza intre 180-200 kilograme/cap de locuitor.
* Doar patru asociatii
de producatori, in tot judetul
Fireste, pentru dezvoltarea si modernizarea diverselor sectoare ale agriculturii fermierii romani primesc, daca indeplinesc anumite conditii, un sprijin financiar atat din partea Uniunii Europene, cat si de la bugetul statului. In cazul producatorilor de tomate destinate procesarii industriale, spre exemplu, plafonul alocat Romaniei de UE, anul trecut, a fost de 869.000 de euro, iar pentru anul acesta au fost prevazuti 1.722 de euro/hectar, suma achitata integral. La aceste subventii s-au adaugat platile nationale directe complementare – respectiv 44,34 de euro/ha. Nu la fel de fericiti sunt insa detinatorii de livezi cu pomi fructiferi, intrucat din suma de aproape 4.900.000 de lei, aprobata pentru recuperarea partiala a pierderilor cauzate de inghetul din anul 2007, acestia au primit, in total, doar putin peste 1.300.000 de lei, conducerea Ministerului Agriculturii promitand ca in viitorul apropiat urmeaza sa mai aloce 1.013.017 lei.
In ceea ce priveste Prahova, chiar daca dispune de conditii pedoclimatice superioare altor judete, rezultatele inregistrate in sectorul horticol nu se ridica, nici pe departe, la nivelul asteptarilor. Criza economico-financiara reprezinta, fireste, una dintre principalele cauze, insa o parte din vina revine si autoritatilor centrale sau locale, care nu s-au implicat in suficienta masura pentru revitalizarea acestui sector.
Altfel nu se poate explica de ce, la nivelul intregului judet au fost constituite, si asta doar in anul trecut, doar patru asociatii de producatori de legume-fructe, conditie fara de care nu pot fi accesate subventiile europene. Potrivit purtatorului de cuvant al Directiei Agricole Prahova, Marian Marcu, asociatiile mentionate au beneficiat fiecare, anul trecut, de cate 400 milioane de lei vechi, cu conditia virarii, pe baza de factura, a unei productii anuale de tomate de minimum 10.000 de euro, in echivalent lei. In acest an, producatorii prahoveni (cu precadere din localitatile Balta Doamnei, Gherghita, Puchenii Mari si Bratasanca) au cultivat cu legume de camp 4.600 de hectare, dintre care cu tomate – 1.200 de hectare, cartofi – 3.500 de hectare, castraveti – 200 de hectare, ardei – 100 de hectare, vinete – 50 de hectare. Pentru cei care au avut posibilitati de irigat, productiile obtinute au fost multumitoare, in pofida caniculei.
C. DUMITRU
