Pomenirea Sfintilor Mucenici Fotie si Anichit
Acesti sfinti au trait si patimit in zilele imparatului Diocletian (304). Sfantul Fotie era nepot al Sfantului Anichit. Facand Diocletian in Nicomidia cuvinte impotriva crestinilor, fiind de fata tot sfantul, si punand la mijloc multime de unelte de chinuri, se lauda ca va chinui pe cei care vor chema numele lui Hristos si ca va izgoni pe crestini din tot locul. Fiind de fata si Sfantul mucenic al lui Hristos Anichit, nu s-a spaimantat de infricosarile tiranului, ci s-a marturisit cu indrazneala ca este crestin, ocarand ratacirea idolilor, si zicand ca sunt surzi si nesimtitori, cei ce se inchina lor si-i cinstesc. Pentru aceste cuvinte a fost batut cu vine de bou, pana cand i s-a rupt carnea si i se vedeau oasele. Dupa aceea au dat drumul unui leu asupra lui, de care sfantul s-a spaimantat. Dar leul apropiindu-se de dansul, se arata mai bland de cum ar fi fost o oaie, si ca si cum i-ar fi fost mila de sfantul, stergea ca si cu un burete cu piciorul sau cel drept, sudoarea ce curgea pe obrazul sfantului, de frica.
