Femeia te ridica, femeia te coboara
Trei zile au cantat lautarii, mai intai cu voci aproape cristaline, acompaniate de vioara, acordeon si tambal, apoi din ce in ce mai gajait, de parca li s-ar fi depus pilitura de fier pe gatlej. Muzica vine dinspre Piata Matache de care ma despart Calea Grivitei, trei cladiri vechi, o baie comunala si un parc auto. Cantecul, stiut, suna dogit si aproape lugubru: „Femeia te ridica, femeia te coboara, femeia iti da viata si tot ea te omoara”. Aoleu, mama, se tanguie unul. Baga ma si strofa aia cu Elena Udrea, tipa altul. Din cate stiu, femeia – intrata, iata, in folclor – este ministru. Si inca un ministru rasfatat cu onoruri si bani din belsug. Nu-i de mirare ca s-a ridicat pana-n balada si tipurituri.
Intre timp, televizorul trage concluzii despre una dintre femeile presedintelui Basescu, Monica Ridzi. Una sacrificata de curand din cauza ticalosiilor presei in cardasie cu politicienii mizerabili. Cica ar fi tocat bani publici. Da, dar nu i-a tocat aiurea, ci in folosul unei tinere. Tanara se cheama Elena Basescu, inteleg fiica presedintelui tarii. Ea trebuia sa ajunga musai europarlamentar, cu o leafa de sapte mii de euro pe luna si alte cateva mii cheltuieli de buzunar. Basca, prestigiul. Pai n-a cheltuit chibzuit doamna Ridzi banii Ministerului Tineretului promovand o tanara?
Folclorul care o aseaza pe doamna Udrea cu capul pe aceeasi perna cu domnul Basescu – ceea ce eu nu cred, fiindca o stiu familista, iar pe presedinte asisderi – mai spune ca frumoasa (candva) ministresa s-ar ocupa si de colectat bani. Cum sa se ocupe doamna Udrea de colectat bani, cand presa urla ca ea toaca bani bugetari? Ee, asta e smecheria! Cica aduna bani vara pentru toamna, de la buget, de la sponsori, de la clientela cu sosele pentru campania domnului Basescu. Cei mai multi bani, zice poporul barfitor, trec pe la Elena Udrea si ajung la trebuintele inalte ale realegerii.
Femeile presedintelui sunt multe si in general aratoase. „Sunteti singurul care stie sa deschida usile ruginite”, zicea emotionata pana la umezirea de sine doamna Mantale, fost prefect al Capitalei, la o ungere – una dintre ele – a lui Traian Basescu. Sunteti unica noastra sansa si speranta! Sansa s-a implinit. Adica domnul Basescu a ajuns presedintele Romaniei. Intre timp, sustinatoarea a cam disparut. Pe toate ecranele ruleaza, laudand calitatile marelui barbat, presedinta Camerei Deputatilor, fosta miss Roberta Anastase, dar si, din ce in ce mai activa, Sulfina Barbu, si ea din pepiniera cam ofilita a frumoaselor din Capitala condusa candva de Basescu.
Dinspre Piata Matache se aude „femeia te ridica, femeia te omoara”. Ma gandesc cum ar putea sa-l omoare pe dragul nostru presedinte femeile de care s-a inconjurat. Fiica-sa i-a adus chiar un plus de notorietate, daca era sa mai incapa. Dar l-a cam si turtit nitel la chelie in ultima vreme. Campanie electorala „murdara” (am citat din taica-sau) pe bani publici, o scarboasa cardasie intre presa mogulilor si politicieni. Udrea, cu atatea incalecari si descalecari televizate – la Mangalia si nu numai – incepe sa-i creeze niste probleme presedintelui. In schimb, nu creeaza niciun disconfort averii personale care, se zice ca, urca vertiginos in vremuri de criza.
Femeia te ridica, femeia te coboara, urla lautarii din Piata Matache, unde este, se pare, un zaiafet tiganesc, o paranghelie, o taiere de mot, o incuscrire. Sa-l doboare pe presedinte pana la urma chiar femeile pe care el le-a suit in sa? Dumnezeu stie! Oricum, va ramane cu doamna personala, care si ea este o pasionata a echitatiei. Fleacuri, ar putea spune cititorul meu. „Chestiuni minore”, a zis si presedintele Basescu atunci cand s-a referit la cheltuielile nesabuite ale ministresei Ridzi. Este canicula in Capitala, sfaraie asfaltul si despre ce as putea sa scriu si eu? Scriu despre nunti, botezuri si semnificatiile necenzurate ale folclorului de mahala.
Lucian AVRAMESCU
