Pomenirea preacuviosului parinte Valerian Tebeu
Acest cuvios parinte a trait pe vremea lui Deciu prigonitorul crestinilor. El era de neam din Egipt, din Teba de Jos. La un moment dat, cumnatul sau a hotarat sa-l vanda ca sa-i poata opri partea cuvenita din averea parinteasca, dar afland acest lucru, Tebeu a fugit in munti. Aici si-a schimbat teama de prigonitori in dor de calugarie. Si intrand intr-o pestera, din adancul pustiului, si-a petrecut toata viata in pace si in inlaturarea tuturor dorintelor, si a trecut catre Domnul, la adanci batraneti. Auzind de viata lui cea imbunatatita, marele Antonie l-a cautat si, gasindu-l, s-a minunat si de locul cel anevoios in care traise, si de lungimea vietii lui, si de departarea de orice asezare omeneasca. A fost cel dintai care a cutezat sa mearga in pustiul, unde si-a indelungat nevointele pana la o suta treisprezece ani, dupa ce parasise de tanar grijile lumesti.
