O variatie genetica ar putea sa explice diferentele intre persoanele optimiste si cele pesimiste, potrivit unui studiu publicat de cercetatorii britanici in revista Proceedings of the Royal Society B.
Studiul a fost coordonat de Elaine Fox, de la Universitatea Essex din Marea Britanie, si a fost efectuat pe un esantion de 97 de persoane.
Oamenii de stiinta au demonstrat deja, prin studii anterioare, ca gena 5-HTTLPR controleaza nivelul de serotonina, o molecula ce transmite mesajele chimice in interiorul sistemului nervos central si care este implicata mai ales in mecanismul somnului si in declansarea starilor de depresie. O serie de medicamente antidepresive a fost conceputa, de altfel, de cercetatori pentru a regla concentratia de serotonina din organism.
Cercetatorii au identificat trei variante ale acestei gene, din care doua perechi de gene alele scurte influenteaza in mod direct riscul de aparitie a depresiilor si a tentativelor de sinucidere, prin faptul ca determina o reactie neurochimica exagerata a organismului in situatiile stresante.
Cercetatorii au proiectat in fata voluntarilor o serie de imagini, grupate doua cate doua, extrase dintr-un test psihologic international. Imaginile erau impartite in trei categorii: negative (care inspirau teama sau stres, precum imaginea unui paianjen sau a unei persoane pe punctul de a se sinucide), erotice sau agreabile si imagini neutre. Fiecare grup de cate doua fotografii continea imagini din categorii diferite.
Din totalul voluntarilor, 16 persoane purtatoare de gene alele lungi au fost interesate de imaginile agreabile, ignorandu-le pe cele nelinistitoare. Cei care erau purtatori de gene alele scurte nu au prezentat aceasta tendinta, iar preferintele lor pentru una dintre cele trei categorii de imagini nu au fost la fel de clare.
Cercetatorii considera ca genele lungi au functia de a distorsiona realitatea pentru a proteja, fapt care permite organismului “sa reactioneze mai bine in cazuri de stres”. Absenta acestor gene determina, probabil, o mai mare vulnerabilitate in fata schimbarilor de dispozitie si a anxietatii.
