In anii din urma, agricultorii din Romania au organizat mai multe actiuni de protest stradale, nemultumiti fiind de subventiile acordate de stat, care erau infinit mai mici decat cele incasate de omologii lor din celelalte tari comunitare. Din acest motiv, sustineau fermierii nostri, nu reusesc sa-si dezvolte si sa-si modernizeze fermele, pentru a putea rezista, cat de cat, concurentei tot mai puternice facuta de firmele de profil straine. Astfel se si explica, mai spuneau acestia, faptul ca tarabele pietelor agroalimentare de la noi sunt aproape pline cu produse (rosii, mere, struguri, castraveti, ardei etc) provenite din import. Dupa cum vom vedea in randurile de mai jos, fermierii romani au si n-au dreptate. Mai exact spus, daca acestia si-ar schimba mentalitatea, acea concurenta neloiala aproape ca ar putea disparea, in cativa ani.
Asocierea – primul pas spre banii europeni
Chiar daca nu atatea cate erau pana in urma cu cativa ani, in judetul nostru exista, totusi, localitati care traiesc, in principal, de pe urma cultivarii legumelor. Cel mai elocvent exemplu il reprezinta comuna Balta Doamnei, ai carei locuitori sunt, in marea lor majoritate, renumiti legumicultori. Pentru a putea beneficia de subventie – atat de la bugetul statului, cat si de la Uniunea Europeana – conditia principala este ca acestia sa se constituie in grupuri de producatori sau forme asociative, astfel incat atat aprovizionarea cu seminte, ingrasaminte s.a., cat si comercializarea pe piata a produselor sa se faca in mod centralizat, pe baza de factura fiscala. Astfel, pe langa faptul ca atunci cand oferta de marfuri este mare si pretul de vanzare este pe masura, in functie de valoarea legumelor scoase pe piata – dar pot fi si fructe, cereale etc – grupului de producatori respectiv i se returneaza, in primii doi ani de activitate, cate 100.000 de euro, in echivalent lei, in al treilea an – 80.000 de euro, in al patrulea an – 60.000 de euro, iar in al cincilea an – 50.000 de euro. Tocmai in ideea de a putea beneficia de aceste fonduri nerambursabile, reprezentantii Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Prahova au facut, in ultima vreme, nenumarate drumuri la Balta Doamnei – dar nu numai – pentru a-i convinge pe legumicultori ca este numai spre binele lor sa se constituie in forme asociative, adica sa nu-si mai lucreze fiecare solarul lui. „Decat sa va duceti 20 de oameni la Bucuresti, dupa samanta de rosii olandeza, le-am spus, mai bine merge doar unul si cumpara pentru toti. Fireste, luand o cantitate mai mare de seminte, se poate negocia si pretul. La fel stau lucrurile la comercializarea legumelor, deci nu samsarii ar mai fi aceia care fixeaza preturile de achizitie a legumelor de la bietii tarani, ca in prezent, pentru a le revinde, apoi, la preturi piperate. Cu alte cuvinte, esential este sa se cumpere si sa se vanda totul pe factura. In felul acesta, si TVA-ul s-ar deduce, automat – un alt castig pentru legumicultori. Cu toate acestea, ne lovim de mentalitatea oamenilor ca de un zid. In cele din urma, dupa nenumarate insistente, am izbutit sa constituim doua grupuri de producatori la Balta Doamnei, insa nu functioneaza, din pacate, intrucat membrii acestora nu actioneaza unitar, precum o microintreprindere, ci tot individual, cum au fost invatati. Or, in felul acesta, nu vor putea concura niciodata cu fermierii altor tari europene”, ne-a declarat Mita Enache, directorul OJCA Prahova. La ora actuala, in judetul nostru functioneaza – si, in consecinta, beneficiaza de subventiile cuvenite – o singura forma asociativa a agricultorilor: Asociatia producatorilor de cereale si plante tehnice Ploiesti. Pacat, mare pacat caci, astfel, se irosesc, asa cum mentionam, fonduri consistente.
D. CONSTANTIN
