Falimentul, copie la indigo
La Campina, de luna viitoare, jumatate dintre salariatii Rafinariei Steaua Romana risca sa intre in somaj. Aproape ca nu mai conteaza ca este vorba despre somaj tehnic, atata vreme cat in discutie se afla cea mai veche rafinarie nu doar din Prahova, ci din Romania, lovita si ea de probleme financiare. Si nu este singura societate in aceasta situatie. Falimentul a devenit un fel de copie la indigo. De la o zi la alta auzi ba ca s-a redus activitatea, ba ca nu mai e de lucru si angajatii sunt trecuti pe liber. Nimic nu e sigur.
Incertitudinea, insa, este spulberata de jurnalele de stiri, care, indiferent de ora la care sunt difuzate, facandu-se un ocol de colo – colo, prin judetele Romaniei, prezinta ce fabrica si-a mai inchis portile.
E trist despre ceea ce scriu. Dar mai trist este faptul ca expertii anticipeaza o perioada sumbra pentru economia romaneasca, anul acesta. Depinde, insa, la care Romanie se refera acesti experti – la Romania vazuta acum de Boc, sau la aceea lasata de Tariceanu –luna trecuta, tot lui Boc ? Parca mai ieri il auzeam pe fostul sef al Guvernului – Calin Popescu Tariceanu – ca nu trebuie sa ne ingrijoram, ca stam bine, criza economica si financiara abia fiind vizibile. Si, ca sa-si dea curaj, si lui insusi, ca este precum spune, declara sus si tare ca, in anul 2008, Romania a inregistrat cea mai mare crestere economica, nu mai tin minte exact fata de cati ani in urma. Intr-un cuvant, putem sta linistiti, inclusiv noaptea, dupa ce punem capul pe perna, pentru ca, a doua zi dimineata, totul va fi bine.
Acum vreo doua zile, insa, l-am auzit pe premierul Boc, la televizor, vorbind, printre altele, despre ce mostenire sumbra i-a lasat Tariceanu: datorii, economie si industrie aproape la pamant, intr-un cuvant – dezastru!
Ca atare, in aceste conditii, pe cine sa crezi? Cui sa-i dai dreptate ca a spus adevarul? Lui Tariceanu – ca la sfarsitul anului 2008 aveam o Romanie bogata, ori lui Boc – ca, acum la inceput de an 2009, avem o Romanie saraca ?
Cu siguranta, insa, dincolo de aceasta dilema, raspunsul corect il da chiar realitatea din Romania si a zilelor pe care locuitorii ei o traiesc. O realitate a nesigurantei, a incertitudinii, a nesomnului de peste noapte tradat dimineata de fata de perna botita de atata frecus.
Aflata la inceput de drum, noua guvernare spune sa avem putintica rabdare ca sa vedem cum se vor aseza lucrurile. Si asta deoarece, asa cum se intampla de fiecare data, o data la patru ani, cei care ajung la guvernare trebuie sa se lupte si sa rezolve problemele “monstruoasei mosteniri”.
Asta nu impiedica, insa, ca, inainte de o contabilizare exacta a acestei mosteniri, scaunele si functiile sa fie impartite jumi-juma. Nu de alta, dar nu trebuie sa se stie exact care este situatia din fiecare domeniu?!
Numai ca, din pacate, situatia este si una precum scriam mai sus – in care falimentul fabricilor este tras, parca, la indigo.
Nicoleta DUMITRESCU
