In ciuda conotatiilor “intunecate”, culoarea albastra poate creste nivelul increderii in sine, dar are si un impact direct asupra stariilor afective, inducand sentimente pozitive si stari de fericire. Un grup de specialisti de la centrul de cercetare The Mind Lab a efectuat testari specifice pe un lot de voluntari, femei si barbati, expusi unei game largi de culori si lumini. Potrivit concluziilor studiului, culorile albastru si verde au determinat stari de fericire si bucurie la subiectii de sex masculin, in vreme ce aceleasi stari afective au fost induse la femei de culorile violet si portocaliu.
Leptina, un hormon care suprima senzatia de foame la persoanele sanatoase, ar putea fi folosit si in tratarea obezitatii, datorita unor medicamente care scad rezistenta organismului la leptina, prezenta la persoanele obeze, potrivit cercetatorilor de la Universitatea Harvard. Acest hormon care controleaza apetitul a fost descoperit in urma cu zece ani si a dat sperante pentru dezvoltarea unor noi tratamente impotriva excesului de grasime si al obezitatii, dar cercetatorii au descoperit ca leptina nu are acelasi efect, de suprimare a senzatiei de foame, la persoanele obeze. “Mare parte a persoanelor obeze sunt rezistente la leptina, deoarece creierul lor blocheaza efectele acestui hormon”, a explicat doctorul Umut Ozcan de la Universitatea Harvard. Echipa cercetatorilor de la Harvard a reusit insa sa obtina rezultate favorabile la persoanele obeze, folosind si medicamentele Buphenyl (4-PBA) si acidul tauroursodeoxicolic (TUDCA). Astfel, la testele pe animale, cercetatorii au reusit sa obtina o sensibilitate a creierului multiplicata de zece ori, folosind aceste medicamente.
Un nivel foarte scazut de oxigen a fost inregistrat de medicii britanici in sangele alpinistilor in timpul unei expeditii pe Everest, lucru care poate fi utilizat pentru imbunatatirea practicilor serviciilor de terapie intensiva si tratarea pacientilor cu o concentratie mica de oxigen in sange.Aceasta descoperire ar putea ajuta medicina sa revizuiasca practicile folosite actualmente pentru tratarea bolnavilor care sufera de o concentratie scazuta de oxigen in sange.Studiul a fost publicat in revista americana New England Journal of Medicine. “Observatiile facute asupra unor persoane cu o stare buna de sanatate, aflate la altitudini inalte, unde concentratia de oxigen este foarte scazuta, ne ofera date pretioase asupra schimbarilor fiziologice ce se produc in organismul uman si posibilitatea de a imbunatati serviciile de terapie intensiva oferite pacientilor internati”, a precizat Mike Grocott, profesor in cadrul University College London si coordonator al testelor efectuate in cadrul expeditiei din Himalaya.Echipa de medici alpinisti, denumita “The Caudwell Xtreme Everest team”, a efectuat testele in momentul in care toti membrii echipei se aflau spre varful Everest, la o altitudine de peste 8.000 de metri. Ei au facut ascensiunea purtand masti de oxigen, alimentate prin butelii transportate in spate. Inainte de prelevarea probelor de sange, alpinistii si-au scos mastile timp de 20 de minute, pentru ca plamanii sa li se obisnuiasca cu atmosfera de la 8.000 de metri altitudine, unde oxigenul este extrem de rarefiat.Analizele efectuate au demonstrat ca nivelul concentratiei medii a oxigenului in sangele arterial al alpinistilor era de 3,28 kilo-Pascali (kPa), fata de concentratia de 12-14 kPa considerata normala pentru o persoana cu o stare de sanatate buna. Cand un pacient are o concentratie a oxigenului sub limita de 8 kPa, medicii considera ca persoana respectiva se afla in stare grava.Potrivit autorilor studiului, acumularea fluidelor in plamani, care are loc la altitudini mari, ar putea fi un factor care contribuie la aceste concentratii slabe ale oxigenului din sange.
