Colacii secuiesti isi cauta loc intre preferintele turistilor
Marta Deszi (foto) vinde kurtos kalacs – colaci secuiesti – pe aleea Telecabinei din Busteni. Este din Sfantu Gheorghe, localitate de unde, zilnic, pe toata durata vacantei, face naveta catre oraselul de la poalele Caraimanului. In drum spre Busteni, se opreste in parcarea unui hipermarket din Brasov, la unul dintre punctele sale de lucru. Alaturi de Busteni si Brasov, mai vinde colaci secuiesti pe marginea Lacului Sfanta Ana.
A durat ceva vreme pana ce kurtos-ul sau sa aiba gustul de astazi. A fost o munca de inventator. Mai intai, Marta Deszi a trebuit sa dea batul pentru kurtos jos din pod. Statuse acolo cateva zeci de ani. Femeia si-a adus aminte de el in 1996, cand primul dintre businessurile incercate dupa revolutie – fabricarea de paste fainoase – a dat faliment. Piata fusese inundata de macaroane italiene, mesterite dintr-un grau indracit, care pastra taiteii semeti fara nici un efort al producatorului. Salutara cereala crestea numai pe marginea Adriaticii, asa ca Marta Deszi nu s-a putut lupta cu italienii. Pentru aceeasi marfa, ei aveau costuri de doua ori mai mici. Dupa ce batul pentru kurtos a fost coborat din pod, sagacea intreprinzatoare mai avea de aflat cum se facea, pe timpuri, savurosul cozonacel cu miez de aer. Targul abunda de colaci copti la curent electric, insa patentul originar impunea folosirea jarului. Diferenta de gust era categorica. A trebuit sa sape dupa retete vechi de-un secol, excavand memoria batranilor din toata zona, sau cercetandu-le dulapioarele in care aveau retetare ingalbenite de vreme. Timp de trei luni, Marta Deszi a combinat formulele culese: unele bogate in oua, altele in scortisoara, altele cu carente de lapte. Intr-un final, pe 23 aprilie, atunci cand in capitala Covasnei se sarbatoreau zilele orasului, minunea s-a produs. Kurtos kalacs-ul preparat de ea a avut un succes nebun. De atunci, afacerea de familie a capatat proportii, astazi avand 8 angajati. Printre performantele de care mica firma e in stare, femeia se lauda cu construirea kurtos-ului urias, de 2 metri lungime si diametru de 80 de centimetri. Pentru aceasta performanta, batul enormissim – un vatrai ce are la mijlocul tijei metalice un facalet conic de lemn – a fost construit special de sotul Martei. In Busteni, au ajuns abia din februarie, anul acesta, desfacandu-si marfa doar in zilele de week-end. Din 9 iulie, incursiunile au devenit zilnice, insa ritmul saptamanal se va relua la incheierea verii. Vanzarea nu merge cine-stie-ce, intrucat turistii sunt putini, iar buzunarele lor – chivernisite. Cozonaceii cilindrici costa 4 lei noi – exemplarele mignone, si 8 lei noi – cele mari. Femeia se caieste ca este nevoita sa ceara un pret atat de mare, spezele de productie nefiind nici pe departe la acest nivel. Insa chiria pe care o plateste pentru a sta aici este inrobitoare si, in afara de pret, alta cale de a-si recupera banii nu are.
Ionut STANESCU
