• Unele mandate se trag la sorti !
Prin votul uninominal nu inseamna ca persoana care a obtinut cel mai mare numar de voturi intr-un colegiu a dobandit, automat, mandatul de parlamentar. Dupa votare, urmeaza a serie intreaga de operatiuni aritmetice, de calcule care vor desemna, in final, ocupantii fotoliilor de deputati si de senatori.
Conform legilor care vizeaza alegerile parlamentare si modificarilor aduse in spiritul uninominalului, in Parlament vor ajunge numai reprezentantii partidelor care indeplinesc pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate in toata tara. Aceasta este prima conditie, la care se adauga amendamentul ca, in cazul aliantelor politice si al aliantelor electorale, pragul respectiv creste cu 3% – pentru al doilea membru al aliantei, si cu inca un procent pentru fiecare al treilea, al patrulea s.a.m.d. membru, dar numai pana la 10% din totalul voturilor exprimate la nivel national. De asemenea, pot avea reprezentanti in Parlament si formatiunile care nu au indeplinit pragul mentionat, dar numai cu conditia obtinerii de catre candidatii acestora a primului loc – in ordinea numarului de voturi valabil exprimate – in 6 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si in 3 colegii pentru Senat. Aceste calcule le face Biroul Electoral Central si, dupa ce le-a stabilit, le transmite birourilor electorale de circumscriptie (judetene).
Prima etapa de repartizare a mandatelor de deputat sau de senator incepe astfel, in circumscriptia judeteana, unde biroul electoral stabileste coeficientul electoral al circumscriptiei prin impartirea numarului voturilor valabil exprimate in judet la numarul de deputati sau de senatori la care are dreptul respectivul judet. In cazul Prahovei, impartirea se va face la 12 – numarul mandatelor de deputati, si la 5 – pentru mandatele de senatori. Apoi, pentru fiecare competitor electoral – partid, alianta politica sau electorala – se imparte numarul total de voturi valabil exprimate in toate colegiile de pe raza circumscriptiei, la coeficientul electoral al circumscriptiei, si se retine doar partea intreaga a catului – nerotunjita in functie de zecimalele rezultate – care reprezinta numarul de mandate pe care le obtine, in prima faza, fiecare partid sau alianta. A fost deci, prima etapa de repartizare a mandatelor. Voturile valabil exprimate dar ramase dupa operatiunea de care am amintit, respectiv cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obtinute de competitori – partide, aliante – precum si mandatele nerepartizate de biroul de circumscriptie se comunica Biroului Electoral Central (BEC), pentru a fi repartizate centralizat, in a doua etapa la nivel national.
Prima operatiune pe care o va face BEC este insumarea – separat pentru Camera Deputatilor, separat pentru Senat – a tuturor voturilor neutilizate sau inferioare coeficientilor din circumscriptiile judetene, pe partide si aliante care au intrunit pragul electoral. Sumele astfel obtinute se vor imparti la numarul de mandate ce nu au fost obtinute in etapa I, in circumscriptiile electorale judetene, iar cel mai mic cat dintre toate obtinute la nivel national va constitui coeficientul electoral pe tara, atat la deputati, cat si la senatori. Partidele si aliantele vor mai obtine deci, o parte dintre mandatele inca nerepartizate in prima etapa, prin impartirea numarului total de voturi – pe tara – neutilizate sau inferioare coeficientului electoral din circumscriptii, la coeficientul electoral pe tara (acela mic), atat pentru deputati, cat si pentru senatori. Caturile obtinute din aceasta operatiune aritmetica vor reprezenta numarul de mandate pe care le va mai obtine fiecare competitor – partid, alianta – atentie, la nivel national, si nu pe circumscriptii.
Pentru repartizarea respectivelor mandate ale partidelor, pe circumscriptiile judetene, prevederile legale impun ca BEC sa efectueze operatii pur tehnice – impartiri, inmultiri, folosindu-se: voturile ramase neutilizate sau inferioare coeficientului electoral al circumscriptiilor – atat la nivel de circumscriptii, cat si la nivel national; „repartitorul” – numarul cel mai mic obtinut din calcule pentru fiecare circumscriptie; ordonarea descrescatoare a rezultatelor operatiunilor aritmetice.
Toate acestea vor putea duce si la situatii in care un candidat care a obtinut primul loc intr-un colegiu, sa nu poata obtine mandatul, acesta fiind atribuit altui candidat, din alt colegiu, care s-a clasat pe locul al doilea sau chiar al treilea (ca numar de voturi). De asemenea, tot prevederile legale spun ca, daca si dupa aceste operatiuni complicate – sa nu uitam ca impartirile sunt obligatorii pana la obtinerea a opt zecimale – mai raman mandate de parlamentari nedesfasurate pe circumscriptii, atunci BEC le va stabili „pe baza acordului partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale carora li se cuvin aceste mandate”, iar in lipsa unui acord, distribuirea mandatelor se va face „prin tragere la sorti, in termen de 24 de ore de la incheierea operatiunilor anterioare”.
In aceste situatii, se naste, firesc, intrebarea: cat de uninominal mai este votul nostru, din moment ce mandatele unor parlamentari ajung sa fie trase la sorti?
Leon CHIRILA
