Provocare generala
________________________
Nicoleta DUMITRESCU
Astazi este a sasea zi de campanie electorala pentru alegerile parlamentare care vor avea loc la sfarsitul acestei luni. Dinspre politicieni, numai de bine! Abia asteapta sa dea ochii cu electoratul de la coltul blocului ca sa-si rastoarne promisiunile: ca vor face, ca vor drege, ca va fi bine etc., bineinteles, numai si numai daca ei vor fi votati. Se cunosc aceste lozinci, nu ? Cu un zambet larg, va vor strange prieteneste mana, va vor bate pe urmar si va vor spune ca, desi acum e cam tulbure situatia prin Romania, cu atatea greve care se anunta, pana la urma, se va vedea: totul va fi bine ! Va fi bine, chiar si daca mai este un pic si va veni iarna. Numai ca, dupa iarna vine primavara si, soarele anotimpului care readuce la viata intreaga natura va sterge, precum un burete, si urata asta de criza economica. O criza economica pe care unii insista s-o arate cu degetul, iar altii, ii pun mana la gura, ca sa nu tipe dupa ajutor, pentru ca, nu-i asa, acum chiar nu-i momentul cel mai potrivit pentru a se face galagie.
Realitatea de dincolo de coltul blocului, si chiar din interiorul lui, insa, este cu mult mai trista. Ieri dimineata, cand am rasfoit presa, am dat cu ochii de o stire pe al carei titlu, ochii mi s-au oprit de doua ori. Se scria despre faptul ca, in Romania, criza economica a inceput sa faca primele victime. Chiar de-adevaratelea. La Baia Mare, o tanara de 37 de ani s-a spanzurat. Avea o afacere, dar si credite la banci. Nu le-a mai putut acoperi. Care ar putea fi raspunsul candidatului pentru Camera Deputatilor sau Senat din Colegiul uninominal unde locuia, pana nu demult, aceasta tanara, daca ar fi intrebat cum de a fost posibil ca sa se ajunga la un asemenea gest extrem? Cu siguranta, raspunsul ar fi fost ca tanara s-a precipitat, ca nu era nevoie de o viata de om sacrificata pe altarul instabilitatii financiare, ca se mai putea astepta. Problema este ca e usor de mestesugit cuvinte, cand nimic nu ai a spune – vorba poetului – si cand nu te regasesti in postura omului strans cu usa si dator vandut la banci. Cand nu prea mai stii, practic, incotro s-o apuci, iar daca vrei sa faci un imprumut de 200 de milioane de lei vechi, in final, va trebui sa dai inapoi 600 de milioane de lei vechi, pentru ca dobanzile au luat-o razna de tot.
Chiar si in aceste conditii, insa, ei, politicienii, iti vor spune ca nu este criza. De niciun fel. Este doar asa, o agitatie, in masa, pentru ca, peste o luna, se schimba garda de la Guvern si de la Parlament. Si, ca atare, este nevoie de o provocare. Iar daca s-a cerut provocare, provocare s-a dat. Peste doua zile, trenurile nu vor mai circula, pentru ca va fi greva. Profesorii anunta, deja, ca saptamana viitoare nu vor mai intra la clase, pentru ca va fi greva. Functionarii anunta si ei ca, tot saptamana viitoare, intra in greva. Iar daca s-a vrut provocare, si secretarii de primarii anunta si ei, greva, pentru ca activitatea lor a fost trecuta de sub coordonarea prefecturilor sub pulpana primarilor, primari care sunt si membri de partid. In concluzie, ce au dorit politicienii, asta li s-a dat. Provocare generala! Numai ca o suporta bietii alegatori. Cum va fi gestionata se va vedea, luna aceasta, la coltul blocului, si pe 30 noiembrie – cand se vor numara voturile.
