Dupa caderea cortinei, peste orice sala de spectacol se asterne linistea si o anume atmosfera de tristete. Fara actori, muzica sau freamatul si aplauzele spectatorilor, un astfel de loc, aproape ca isi pierde valoarea. Dintr-o data iti sar in ochi scaunele tocite, o scandura indoita in podeaua scenei sau covorul zdrentuit.
Intr-un mod asemanator si, poate, chiar mai intens, se percepe atmosfera din gara Sinaia, intr-o zi de octombrie. Daca te duc pasii in aceasta gara, in afara sezonului de iarna, este imposibil sa nu-ti sara in ochi starea de neglijenta in care se afla acest loc arhicunoscut in tara si peste hotare. Tranzitata, in perioadele de varf ale iernii, de catre mii de turisti veniti din toate partile si acoperita de zapada abundenta, nu mai are nimeni timp sa observe gunoaiele si buruienele dintre liniile de cale ferata. Calatorii, grabiti sa ajunga mai repede pe partiile de schi si la o cana de vin fiert, nu mai au timp sa observe pasajele de trecere de la o linie la alta. Peretii acestora sunt plini de graffitti mai mult sau mai putin sataniste si invaluite de mirosuri pestilentiale ramase, probabil, din iernile trecute. Treptele deteriorate pe care se urca prin pasaje sau geamurile sparte ale copertinei peronului trec la fel de neobservate. Toaleta din incinta garii (sfanta „oglinda” a gospodarului!) este ultimul loc in care ar vrea cineva sa ajunga. Mirosurile grele, mizeria si apa risipita, ce curge in permanenta la cate o chiuveta, spun tot despre igiena locului.
Acele clasice norme europene in care trebuie sa ne integram, se pare ca pe aici nu au fost auzite. Daca ii trece prin cap cuiva sa-si cumpere vreun suvenir, nu va gasi decat un magazin inchis, cu hartie in geam, undeva pe o aripa laterala a garii. Totusi, peste drum de gara iti poti cumpara niste anvelope dintr-o cladire veche ce sta sa cada, in ideea ca vrei sa te dai pe partie cu ele ! Iesirea din gara este strajuita de doua bodegi jalnice, unde cei care vor pot savura „una mica”. Inainte de a intra in sala garii este imposibil sa nu zaresti cele doua balcoane pline de tot felul de saci, pungi de plastic si un gratar neaos pentru fripturi.
Gara Sinaia! De fapt este impropriu spus „gara”. Orasul Sinaia este singurul din tara care are doua gari regale. Cea mai veche dintre ele a fost construita in 1886 de catre Directia Generala a Cailor Ferate Romane, pentru regele Carol I. In acest loc, in 1933 a fost asasinat, de catre legionari, primul ministru roman, de atunci, I.G. Duca. Mai tarziu, intre anii 1938-1940 a mai fost construita o gara, la comanda regelui Carol al II-lea.
Este dureros ca un loc plin de incarcatura istorica, un loc tranzitat de numerosi turisti, sa fie atat de dezolant, neingrijit si neexploatat din punct de vedere turistic, fiind o poarta de intrare intr-o statiune de renume, cel putin la nivel national.
Nimeni nu poate crede ca trebuie sa se astepte impunerea unor norme europene pentru propriul patrimoniu, pentru ca autoritatile locale sa se implice in gestionarea intretinerii si modernizarii unor astfel de obiective importante.
O simpla plimbare intr-o zi de lucru si in extrasezon a celor raspunzatori de administrarea orasului ar fi de ajuns pentru a vedea, in ansamblu, felul jalnic in care arata cele doua gari regale …candva!
Carmen Negreu
