• Interviu cu Ludmila Sfarloaga, presedinte al Camerei Regiunilor din cadrul Congresului Puterilor Locale si Regionale din Consiliul Europei
– Doamna presedinte, va rog sa prezentati cititorilor nostri, evenimentul la care ati participat saptamana trecuta…
– Pe 26 septembrie, la Varna, in Bulgaria, am participat la infiintarea Euroregiunii Marea Neagra, unde au fost prezente numeroase personalitati din 11 tari riverane Marii Negre. Practic, la reuniune au fost prezenti peste 100 de delegati, carora li s-au adaugat reprezentanti ai unor institutii europene – Parlamentul European, Comitetul Regiunilor, Conferinta Regiunilor Maritime Periferice – precum si ambasadori, ministri si alti demnitari.
– Cu ce se va ocupa aceasta noua structura?
– Euroregiunea Marii Negre este o organizatie non profit, axata pe aplicarea unor politici de cooperare a autoritatilor locale si regionale din bazinul Marii Negre.
– Se poate vorbi despre materializarea unei idei pe care o lansa presedintele Traian Basescu?
– Nici vorba; aceasta structura este urmarea unei initiative a Congresului Puterilor Locale si Regionale din Consiliului Europei, prin care se continua experienta pozitiva dobandita in bazinul Adriaticii, unde, in 2007, s-a infiintat Euroregiunea Adriatica. Iar in ceea ce ma priveste, sunt implicata in acest proiect de vreo patru ani si, in ciuda unor amanari din cauze obiective – a se tine cont de conflictele inghetate din zona Marii Negre cum sunt cele din Armenia (Nagorno Karabah), Azerbaidjean, Transnistria, sau cel recent dintre Georgia si Federatia Rusa – am reusit, iata, la acest sfarsit de septembrie 2008, ca 15 reprezentanti din cinci tari riverane – Romania, Bulgaria, Republica Moldova (prin Raionul Cahul), Georgia (prin Republica Autonoma Adjara) si Armenia – sa semneze actul de infiintare a Euroregiunii Marii Negre.
– Cum si cu ce bani va functiona aceasta structura transfrontaliera?
– Sediul social al Euroregiunii Marea Neagra este la Constanta. Deocamdata, presedintele institutiei este Nicusor Constantinescu – presedintele Consiliului Judetean Constanta, iar secretar general, tot un roman – primarul orasului Mangalia. In ceea ce priveste banii, trebuie sa mentionez ca ministerul roman al Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei are la dispozitie 17 milioane de euro pentru cooperarea la Marea Neagra, bani care nu provin din bugetul de stat, ci din fonduri externe.
– Si ce se va face, practic, in cadrul acestei euroregiuni?
– Avem un portofoliu bogat de proiecte pe care urmeaza sa le punem in practica. Mentionez, dintre acestea, infiintarera unei linii de feribot pe ruta Constanta – Varna – Odesa, o autostrada costiera care sa lege Constanta de Bulgaria, infiintarea unui sat al Marii Negre – care sa pastreze nealterate traditiile zonei – sau a Universitatii Marii Negre, precum si alte proiecte care au la baza dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului, turismul etc.
– In diversitatea de conditii specifice ale zonei, semnarea documentului cu pricina a fost facila sau a necesitat, sa le spunem, dezbateri ample?
– Nu se poate vorbi despre o armonie totala in relatiile din zona ci, dimpotriva. Delegatia rusa, de exemplu, a solicitat amanarea semnarii documentului constitutiv al Euroregiunii Marii Negre motivand, pe de o parte prin existenta altor structuri de cooperare la Marea Neagra, cum sunt BSEC si PABSEC (– initialele sunt ale cuvintelor englezesti care denumesc respecivele structuri–) iar pe de alta parte, prin situatiile conflictuale existente in zona, cu referire directa la recentul razboi dintre Federatia Rusa si Georgia. S-au exprimat, de asemenea, si unele indoieli legate de apartenenta Romaniei si a Bulgariei la UE – care ar putea influenta functionarea euroregiunii, observatie care nu sta in picioare din moment ce toate cele 11 state din bazinul Marii Negre sunt membre ale Consiliului Europei, iar initiativa infiintarii euroregiunii apartine, cum spuneam, Congresului Consiliului Europei.
– Va veti opri aici cu cooperarea transfrontaliera?
– Nu, pentru ca urmatorul pas il vom face pentru infiintarea Euroregiunii Baltice unde, de asemenea, sunt conditii de dezvoltare a colaborarii transfrontaliere. Acolo chiar exista o buna organizare a cooperarii regionale, au proiecte transfrontaliere si de aceea perspectiva infiintarii euroregiunii respective mi se pare foarte apropiata si cred ca are sorti siguri de izbanda.
Leon CHIRILA
