Fapt este ca in minte au urmatoarea dilema – fie ca muritorii de rand nu se ridica la inaltimea lor, fie ca ei nu se ridica la inaltimea lumii normale. Pe cale de consecinta, pentru verificarea acestui lucru, trebuie pus in practica experimentul. Fiindca, in urma invataturilor care le-au ramas din primele clase elementare – de pe holurile scolii cu predilectie – stiu ca “Teoria ca teoria, dar practica ne omoara“. Si trec la fapte, ca niste precursori ai experimentului din 21 octombrie, din Elvetia, cand ar putea intra zilele in sac.
Culpa lata
De regula, se ia la tinta, de catre subiect, un stalp. Cu privirea, fiindca pe la noi, prin judet, nu s-a auzit de rafuieli cu pistoale avand gloante cu bila sau de cauciuc. Dupa aceea, ii mai trebuie curaj. Si, desi nimeni nu este scuzat pentru necunoasterea legii, nu au cunostinta despre faptul ca tentativa nu se pedepseste. Din omisiune, desigur, iar de este sa o faca lata – notiunea este “culpa lata”, de care n-au auzit, ca-i din Dreptul Penal si n-au facut studii la Spiru Haret ( Invatamant la Distanta) – au niscaiva circumstante atenuante. Asadar, nu-i nevoie decat de factorul volitiv al viitorului subiect al procesului penal sau, daca legea este mai blanda, al contraventiei.
Tentativa, cum spuneam, nu se pedepseste. In schimb, altfel stau lucrurile daca este vorba despre…
Culpa levis
Notiunea incumba greseala usoara, adica n-a facut-o lata, nu s-a dedat la faradelegi de neiertat si, vorba cutumei, dupa care indeobste se ghi-deaza legiuitorul, “Orice om gresesete o data in viata si trebuie sa i se acorde o a doua sansa“. Dar, cata vreme “culpa levis” te duce cu gandul si la levitatie, subiectul / subiectii la care facem trimitere verifica daca pot uimi asistenta prin numere de virtuozitate, care sa trezeasca din starea de lehamite urbea, care fie nu are apa (vezi Salcia ) fie are apa, dar nu are presiune la conducte (vezi Baicoiul). Ideea este ca incercarea de a sfida acceleratia gravitationala se termina cu un esec. Pe cale de consecinta, se trece la ceea ce se numeste circumstanta agravanta (dar de unde sa stie nefericitul ?) – betia voluntara. Aici, lucrurile sunt simple, si se pot copia dupa buletinele informative ale politiei: “Pe fondul consumului excesiv de alcool, G.O. din Ploiesti s-a hotarat sa se urce pe stalpul de inalta tensiune”. Asa, nitam, nisam.
Complice sau instigator
Tovarasul de pahar poate fi, dupa caz, fie complice, fie instigator. “Ba, pui pariu ca nu atingi firele de inalta tensiune, chiar cazute la pamant ?”. Daca il ajuta dandu-i un branci pana la inaltimea de 1, 5 metri, este complice. Daca pune doar ramasagul – instigator. Cum firele nu sunt cazute, iar pariul este pariu, subiectul incearca sa vada stele verzi. Si se urca. Fara agatatoare, cum se intampla pe vremuri, ca nu mai sunt stalpi din lemn, ci incolacindu-si picioarele pe dupa. Sau nimeni nu prea stie cum, fiindca se trezeste obstea ca-n loc de cuib de barza sta cocotat unul. Efortul este mare, dar merita. Cine merita ? Prezumtivul cuscru, fiindca nu il lasa sa traiasca in concubinaj cu fi-sa. De regula, taraboiul care se isca tine capul de afis al stalpului (in lipsa alora, electorale) si cu sufletul la gura pe seful de post. In sfarsit, care dintre partile implicate in eveniment a avut parte de mai multa adrenalina nu se stie exact, desi, dupa cum suna comunicatele IPJ, se pare ca politistul.
Ofensa adusa autoritatii
Subiectul nu le stie, dar poate adapta versurile din “Razvan si Vidra” – “Politistu-i un covrig, dupa care alearga bietii copilasi pe frig”. Adica neica-nimeni, care taie amenzi si degeaba, ca nu le plateste contravenientul. Aici este vorba despre comunitar. Celalalt, sef de post sau adjunct, trebuie sa mentina relatiile preexistente de buna convietuire la sat sau la oras. In cazul de fata, la sat, in Sangeru: “La vederea politistului, O. Georgian, a coborat de pe stalp si s-a indreptat spre el, incercand sa-l loveasca cu toporul”. Si, cum politistul trebuie sa justifice orice glont tras, fie el si dupa un uliu, “acesta a scos pistolul din toc, somandu-l pe Georgian ca-l va folosi daca nu ince-teaza cu injuriile”. Cocotatul a replicat ca face ordine in comuna la modul: “Acesta a continuat sa fie agresiv, amenintand si persoanele aflate in zona“. Abilitatea celui care este pus sa aplice legea s-a facut simtita: “Intr-un moment de neatentie al agresorului, politistul a reusit sa-l incatuseze. I s-au intocmit actele premergatoare pentru savarsirea infractiunilor de ultraj, port fara drept de arma alba“.
Practica neunitara
Daca aminteam ca in baza obiceiului locului se intocmesc legile, altfel stau lucrurile cu practica unitara. In cazul de la Sangeru, “procurorul de serviciu a dispus cercetarea faptuitorului in stare de libertate. Totodata, s-a discutat cu medicul de garda de la Spitalul de Neuropsihia-trie Ploiesti, care nu a considerat ne-cesara internarea sa”. A doua zi, insa, “s-a dispus internarea la Voila”. Pai, care este practica uniforma? Nimeni nu-i mai presus de lege doar in functie de inaltimea stalpului ?
Sau a dealului, fiindca stramutam un pic cazul de la Electrica si trecem la forme de relief. Zice comunicatul: “Un tanar a incercat sa sara de pe un deal din comuna Floresti, de la o inaltime de 20 de metri. Politistii l-au convins sa coboare, apoi au incercat sa-l interneze la Spitalul Voila, insa fara succes. Cateva ore mai tarziu, au fost sesizati de catre mama acestuia ca fiul sau a disparut de la domiciliu”. A fost gasit la sediul politiei, nu tot pe deal…
Si, totusi, se poate
Ce-i drept, exista o sintagma in drept, care pare un paradox : “Cine poate mai mult, poate si mai putin”, dar isi are rostul si rolul ei, nu intram in amanunte. Asadar, daca in cazul unora nu s-a dispus internarea, altfel au stat lucrurile cu doi tipi din Floresti. Au amenintat ca se arunca de pe un stalp de retea electrica. “Dupa tratative, au fost convinsi sa coboare. Au fost sanctionati conform Legii 61/1991 si internati la Spitalul Voila. Erau recidivisti”.
*
* *
Se lucreaza de zor la modificarea Codurilor de procedura Civila si Penala. Sunt susceptibile de modificari, la randu-le, atat Codul Penal cat si Civilul. Daca la dezbateri, asa cum se da sfoara in tara, sunt invitati sa participe si reprezentantii ONG-urilor sau reprezentantii socetatii civile, propunem si noi: in afara eventualelor schimbari privind granituirea, construirea gardurilor, picatura streasinilor, sa fie prevazuta ca norma imperativa saparea de gropi si montarea stalpilor de joasa, medie sau inalta tensiune la 10,5 metri sub nivelul solului. Pe unde ar urma sa treaca firele ar fi un capitol care sa faca obiectul altei propuneri de modificari. Iar daca si numai daca nu se ingroapa stalpii, sa le fie interzis pe viata baietilor astia urcatul si cu liftul, la etajul trei. Totusi, norma juridica poate sa prevada si ceva la modul: “Art. LCDM, al.2): “ Prezentul articol nu se aplica in cazul celor care au de gand sa escaladeze Himalaya, Mont Blanc si alte varfuri mai mari decat Nehoiu si Omu, fiindca au experienta“. Dixit !
Fl.TANASESCU
