* 5.600 km de cale ferata au durata de exploatare expirata
Criza financiara a blocat dezvoltarea intregii economii nationale, dar nu toate sectoarele acesteia au fost afectate in egala masura. Transportul feroviar, de pilda, figureaza printre cele care au resimtit cel mai puternic recesiunea economica, din cauza proastei guvernari. O demonstreaza cat se poate de clar si evolutia principalilor indicatori economici inregistrati in ultimii trei ani (2007 – trimestrul I 2010), prezentata de catre Institutul National de Statistica. In pofida faptului ca reprezinta un indicator esential al activitatii sectorului feroviar, capitolul marfuri transportate (la nivel national, international sau care tranziteaza Romania) a cunoscut, in perioada mentionata, cele mai drastice scaderi, respectiv de la 68.772.000 de tone la doar 12.023.000 de tone. Situatia este la fel de ingrijoratoare si in privinta transportului de pasageri, numarul acestora scazand, in ultimii trei ani, de peste cinci ori. Cel mai mare recul se inregistreaza, totusi, pe segmentul transportului international de calatori, unde numarul acestora a scazut de la 469.000 de persoane la… 73.000 de persoane. Singurul capitol la care companiile CFR au inregistrat valori pozitive este cel al vitezei medii comerciale a trenurilor de marfa (de la 26 la 32 km/h), respectiv a trenurilor de calatori (de la 44 la 45 km/h).
Scaderea drastica, de la un an la altul, a volumului marfurilor transportate pe calea ferata, respectiv a numarului de calatori (activitate care a fost preluata, treptat-treptat, de catre firmele de profil particulare, deoarece percep preturi mult mai mici, in schimbul unei calitati crescute a prestarilor de servicii) a condus, intr-o prima faza, la diminuarea corespunzatoare a incasarilor de catre companiile CFR si, ulterior, la intrarea acestora pe pierderi, care au tot crescut. Din lipsa acuta a fondurilor banesti, de pilda, aproape 5.600 de kilometri de cale ferata (reprezentand circa 40 la suta din total) asteapta reparatiile capitale, cu toate ca termenele scadente au expirat inca din luna ianuarie 2010. Iar aceasta nu-i singura nenorocire. La randu-le, peste 4.000 de poduri de cale ferata si 3.200 de podete au, in momentul de fata, durata normala de exploatare expirata, fara ca reprezentantii Ministerului Transporturilor sa anunte cand anume au de gand sa demareze, in situatiile mentionate, lucrarile de reparatii capitale.
Pentru a nu-si pune, probabil, in cap liderii sindicali din bransa, ex-ministrul Radu Berceanu a amanat sine die, precum se stie, aplicarea integrala a programului de reorganizare-restructurare a sistemului feroviar, fara de care pierderile inregistrate de catre cele trei companii (Marfa, Calatori si Infrastructura) nu puteau fi eliminate. Abia cand a aflat ca va figura printre ministrii remaniati, Berceanu a anuntat disponibilizarea intre 7.100 si 8.300 de ceferisti, precum si comasarea directiei CFR Marfa cu cea de intretinere si reparatii, aceasta din urma masura avand ca efect reducerea cheltuielilor bugetului ministerului cu peste 300 de milioane de lei. Imediat insa, liderii sindicali din CFR au sarit ca arsi, amenintand cu greva generala, asa ca masurile mentionate au ramas doar pe hartie.
Ingrijorata de starea jalnica a sectorului feroviar, Anca Boagiu – noul ministru al Transporturilor si Infrastructurii – s-a deplasat, saptamana trecuta, pana la Bruxelles, pentru a discuta cu oficiali ai Comisiei Europene despre urgentarea absorbtiei de catre tara noastra a fondurilor comunitare in domeniul transporturilor. „Am convenit cu oficialii europeni sa gasim impreuna solutiile care sa deblocheze absorbtia fondurilor europene si care sa ofere Romaniei un nou impuls pentru a utiliza cat mai mult din cele 4,6 miliarde de euro acordate de UE prin Programul Operational de Transporturi pana in 2013”. Ramane de vazut acum daca deplasarea Ancai Boagiu la Bruxelles a fost sau nu cu folos pentru cetatenii Romaniei. Pana atunci, mai precizam ca, potrivit specialistilor, numai pentru lucrarile curente de intretinere a liniilor de cale ferata, tara noastra are nevoie de peste un miliard de lei, pana la finele lui 2010.
D. CONSTANTIN
