Academia ghiocului
Cum in fascinanta Romanie s-au rezolvat toate, a venit si vremea ca urmasele mamei Omida sa-si infiinteze Academie. Autostrazile au fost trecute pe linie moarta, Guvernul si-a asumat raspunderea de a taia din salarii si pensii, de a reduce numarul bugetarilor si de a comasa deconcentratele care se calcau de mult timp pe bombeu si s-a obisnuit cu huiduielile sindicatelor. Almanahele si goagalul lui Vanghelie nu mai trezesc niciun zambet, pentru insomniile doamnei Udrea a gasit somnifer sotul domniei sale, cumparandu-i o pereche de sandale ce au costat numai vreo patru salarii minime pe economie si, potrivit unui banc din repertoriul nou, bugetarii nu numai ca nu sunt tristi ca li se diminueaza salariul, ci cer sa li se anunte un cont in care pot depune, de bunavoie, anticipat, salariile aferente urmatorilor doi ani ! Or, in aceste conditii, e limpede ca apa neinceputa in care se descanta de “magie alba“ ca era timpul sa se inalte, la concurenta cu Catedrala Neamului, si o Academie a vrajitoarelor.
A trecut vremea calugarului Vasile, vrajitoarea in care credeau sotii Ceausescu e deja istorie, flacara violeta a domnului Aliodor Manolea bate si ea pana la capatul tunelului, dar tot nu ne lasa sa vedem, increzatori, luminita portocalie, ci, mai degraba, cum palpaie candela austeritatii. In aceste conditii, de ce n-am crede ca s-ar putea gasi solutii “de bine, de succes al planului anticriza, de spor al puterii si de noroc al opozitiei“ deschizand cartile de ghicit – ca acelea de economie sunt prea grele ! – si dand cu ghiocul, fiindca, totusi, cu banul e riscant, ca doar leul s-a tot devalorizat in ultima vreme. Iar pentru maxima reusita, ce rost mai are ca vrajitoarele sa piarda timpul si sa-si ia diploma la “Spiru Haret”, cand pot sa-si infiinteze propria Academie, si sa discute… de la egal la egal cu expertii guvernamentali ?!
De altfel, prin revistele de cancanuri, pe bloguri si pe la diversele talk-show-uri, politicienii au recunoscut ca au trecut de multe ori pe la ghicitoare. Fie in campania electorala, fie dupa alegeri, fie in particular, pentru propriile probleme de inima albastra. Fiindca oricare ar fi culoarea stindardului politic sub care defileaza, cand vine vorba despre propriile persoane, oameni sunt si demnitarii, cu slabiciuni cu tot. Unul isi geluieste parul, altul isi ia ceas de marca, altul – sotia finului. De altfel, pentru a avea succesuri - vorba cuiva – in afaceri, in dragoste, in politica, fiecare e liber inclusiv sa cotizeze cu indemnizatia de parlamentar la ghicitoare. Si cum nu mai e mult pana la viitoarele alegeri, era si cazul sa inceapa construirea anuntatei Academii a ghiocului si sa fie scolite la nivel inalt clarvazatoarele. Ca sa nu incurce, Doamne fereste, vreun descantec si sa se… fraudeze votul !
Luiza RADULESCU PINTILIE