Destepti foc !
Nu mai stiu exact cine a spus, dar sunt absolut convinsa ca a avut mare dreptate, cu valabilitate pentru fiecare dintre noi: „Daca as mai avea o viata, nu as mai spune chiar tot ceea ce gandesc, dar as gandi tot ceea ce spun”. Iar daca totusi vorbele zboara, sa nu uitam ca „scripta manent”. Iar cand raman pe o teza de examen, „perlele” unor elevi care au terminat opt clase au si mai mare valoare ! Dar ce trista valoare ! Lasam la o parte greselile gramaticale – fiindca de cand cu doua gramatici si profesorii le incurca – dar nu se poate sa se treaca, an de an, cu usurinta, peste bazaconiile care umplu lucrarile unor absolventi de gimnaziu. Au ras profesorii corectori si in anii din urma citind ce stiu – mai bine zis ce nu stiu cei pe care chiar ei i-au pregatit. Ziarele au scris, lumea a vuit si totul a reintrat rapid in… anormal. La literatura engleza, mai treaca-mearga sa nu se lipeasca mai nimic de un elev sau altul. Chiar si literatura romana are teme asupra carora n-au cazut de acord criticii, iar pentru elevi intelegerea lor e curata sminteala ! Dar sa nu poti scrie, dupa opt ani de scoala, cateva fraze corecte si coerente despre Praslea, asta-i chiar prea de tot. Iti urca un nod in gat citind ca „Mircea cel voinic se simtea rau pentru ca merele erau stropite, iar cand a muscat i-a ramas in gat o bucata si cand si-a dat seama era tarziu”. Te ineci de-a dreptul de plans afland ca „fratii lui Praslea erau niste panarame” si sanse sunt sa-ti revii doar daca, inzestrat cu prea mult umor, ai rabdare sa ajungi si la fraza „fiindca era educat, Praslea le lasa pe fete sa urce primele pe franghie”. Din pacate, prea multi absolventi sunt capabili de asemenea performante, iar unii dintre ei au in buzunar chiar diploma de facultate ! Ar trebui ca mai marii de la Educatie sa nu „traiasca fericiti pana s-au istovit” cum scrie negru pe alb intr-o teza, ci chiar sa se istoveasca gasind o solutie.
Luiza RADULESCU PINTILIE
