Noi, here (aici) , am prins engleza foarte repede – 273 de pasi pe minut, ca in armata, cand te cheama superiorul – si am invatat “franceza cu tupeu”, cum ne sfatuiesc unii, deci putem vorbi in doua limbi de circulatie universala. Asadar, cum matale ai fost american sudist si ai declansat razboiul civil, in complicitate cu fatuca aia, care ti-a scris viata romantata Henriette Beecher Stowe – de-a zis presedintele Lincoln “aceasta mica doamna a pornit acest mare razboi“˝- vrem a-ti spune ceva: ai fost fericit ca ai avut de munca. Plantatie, neplantatie, te duceai acolo si-ti castigai un codru de paine si niste apa fara clor.
Apoi, Dear Tom, aveai o coliba, nu ? Data de la stapanire, pe cand noi, acilea, avem prima casa, sau casa verde, pe care, de n-o platesti, te jupoaie astia de viu.
Unchiule Tom, te mai invidiem, sa stii, si pentru faptul ca ai luat-o pe spinare doar atunci cand calcai pe bec, pe cand noi, aici, o luam pe coaja, tot ca sclavii, in fiecare zi. Dar, suntem suflete blande si evlavioase, ca si tine, deci tacem. Avem incredere in Biserica, desi, unul, mai de la Rasarit, a zis ca religia este opiumul popoarelor. Ceea ce ar fi in parte adevarat, ca noi cam stam in letargie. Tu, macar aveai libertatea si curajul de a icni.
In plus, chiar daca nu contribuisesi la fondul de sanatate, o colega de breasla intr-ale sclaviei – deci si aia avea de munca ! – s-a milostivit de tine, aducandu-ti o canistra de apa si un codru de paine, cand zaceai la domiciliu. Ba, ti-a mai si oblojit ranile. La noi, vine potera acasa, sa vada daca esti suferind, iar de te pune naiba sa te duci in spitale, o mierlesti cu zile, ca ti se mai pune si sare pe rana.
Draga/ Dear/ Cher Tom, ca sa vorbim in limbaj universal, doar, doar ne-o auzi Mapamondul – ca pe-aici nu ne aude nimeni, nici macar cand facem greva – stim ca pe la voi, pe-acolo, prin America ( Centrala), a crescut asa, una-doua, pentru prima data, porumbul fara „e”-uri. Adica fara euro, ci cu dolari. Am vrea sa punem si noi de-o mamaliga neexplodabila, dar nu avem nici macar o boaba. Pe cale de consecinta, sire – acum trecem la santaj ! – nu ne obliga sa-ti aducem aminte ca te-ai facut vinovat si de infractiunea de favorizare a infractorului, fiindca i-ai ajutat pe doi sa fuga in Canada – asa scrie la carte – pe cand noi nu capatam viza sa trecem Oceanul. Deci, da-ne niscaiva coceni macar, ca sunt buni si aia.
Dear Tom, unii ne-ar putea acuza de profanare de morminte fiindca iti aducem reprosuri post-mortem ca ai fi dus-o mai bine ca noi, dar astia, pe-aici, profaneaza vieti, deci ce-i mai rau ?
Draga Tom, data fiind cresterea numarului de spargeri de locuinte, de nu mai avem siguranta decat sub streasina, sau cat timp ni se cer bani sa ne adapostim in Chilia lui Daniil Sihastru, sau Bojdeuca lui Creanga, ori Pestera Ialomicioarei, este posibil sa revendicam chiar coliba. Iar de nu mai exista coliba, Casa Alba.
Nu de alta, dar Administratia Obama este de aceeasi culoare cu a ta, iar americanii , zice-se, ne-au adus in stare de criza, de-am ajuns sa confundam “Coliba unchiului Tom” cu…”Coliva Unchiului Sam”. Gresim ?
Florin TANASESCU
