Daca, acum un an, alesii se razboiau pe tema toaletei publice din Piata Centrala (unii doreau folosirea ei in mod gratuit de catre toata lumea, altii, numai de catre pensionari), iata ca, din nou, toaleta (de data aceasta, cea de la primul etaj al Casei Tineretului, apropiata salii de Consiliu) a ajuns subiect de zavera in sedintele miniparlamentului campinean. Cu riscul de a fi catalogati cam indecenti de catre pudibunzi, am putea denumi incidentul “Al doilea razboi al WC-ului”. Cum ar veni, al locului unde, conform unei zicale populare, pana si regele se duce pe jos si singur. Folclorul (cel campinean, deocamdata) ar trebui imbogatit cu mentiunea ca la toaleta, consilierii municipali campineni se duc nu obligati de nevoi fiziologice, ci de nevoi generate de subiective interese de partid sau de grup ! “Al doilea razboi al WC-ului” a inceput din senin, de la niste pardalnice de cuvinte cu efect de dinamita. La dezbaterile pricinuite de aprobarea noului Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului, consilierul Elvis Arghir (foto 1) a luat cuvantul pentru a aduce aminte ca, in mandatul trecut, cand conducea Comisia de urbanism, consilierii au incercat sa impuna reguli stricte de urbanism care nu au fost respectate. De-ar fi fost numai atat, tot era bine, dar pe Arghir l-a mancat pe limba sa mai spuna si altceva. Nemultumit ca varianta finala a PUG nu fusese inaintata, din timp, consilierilor pentru a o studia, Arghir a declarat ca va vota proiectul cu o anumita retinere si neincredere, dar a mai slobozit si “porumbelul” rusinii si al discordiei: “Atunci cand a inceput discutarea acestui proiect, aveam doua optiuni: sa ma duc la toaleta sau sa-l votez. Pana la urma, am ales ca, in sedinta asta, sa nu ma duc la toaleta”. La cateva scaune distanta, Horatiu Zagan (foto 2) l-a contrazis pe antevorbitorul sau in ceea ce priveste nobilele lui intentii etalate in fata auditoriului, aducandu-i aminte de o hotarare privind strada Petrolistului, prin care (am inteles noi, descifrand limbajul eliptic), Arghir si-ar fi rezolvat niscaiva interese personale. Imediat dupa ce preopinentul sau si-a declarat optiunea intre toaleta si vot, Zagan, cunoscut pentru interventiile sale caustice si transante, a explodat, rosu de manie: “Nu am crezut niciodata, Elvis, ca jignirea este arma ta de convingere, ultimul tau argument. Nu credeam ca o sa vad vreodata asa ceva. Noi (cei din PSD – n.red.), daca am fi fost 11 (aluzie la numarul pedelistilor din Consiliu – n. red.), ne ridicam si plecam”. Peste sala de sedinta coborase deja o atmosfera jenanta, accentuata pana la extrem de o ultima replica a lui Arghir, care a pus un si mai penibil capac conflictului: „Eu am iesit o data la toaleta, tu ai iesit de patru ori. Nu trebuie sa se supere nimeni pe mine pentru ca sunt sincer”. Cei doi nu si-au mai vorbit toata sedinta. Si nici dupa ce intrunirea a luat sfarsit. Pentru ca virulenta lui Horatiu Zagan ne-a luat prin surprindere, ne-am interesat ce ascunde dialogul conflictual dintre cei doi alesi si cum de s-a ajuns sa fie numarate, in Consiliul Local, nu doar opiniile si voturile reprezentantilor electoratului, ci si iesirile lor la toaleta. Asa am aflat ca atunci cand nu vor sa voteze in niciun fel un anumit proiect de hotarare (pentru a nu fi judecati, de presa si de opinia publica, in niciun fel), unii consilieri ies din sala pretextand ca se duc la toaleta. Reprezentantii presei, ii vedeau ca parasesc, pentru scurt timp, sala de sedinte, dar nimeni nu gandea ca alesii se pot preta la asemenea tertipuri de doi bani. Mai mult decat atat, am mai aflat ca acest obicei dureaza de cativa ani, el fiind cunoscut, recunoscut si practicat de multi consilieri indiferent de culoarea politica. Acum, si daca ar arata certificate medicale de adenom de prostata acut, si daca ar cumpara tot Prostenalul si Prostamolul pamantului, tot… Prost ies, ca nu-i mai crede nimeni.
Adrian BRAD
