DESPINISTELE (VIII)
Sa spicuim din programele acestor serbari. Piesa de rezistenta o constituiau corurile. Sub bagheta Sidoniei Hogas, a Virginiei Iliescu si mai ales a Elenei Stefanescu-Priboi (fosta eleva a Elenei Teodorini) se executau, pe doua voci, cantecele patriotice, dar si bucati de compozitorii romani Ion Chirescu (“Dansul florilor”, “Cucu”), Severeanu (“Rugaciune”), Poslusnicu (“O noapte in Carpati”), Gh. Dinicu (“Dor de sat”), I.Cr. Danielescu (“La rapa cu tufele”, “M-a facut mama baiat”) etc. Din marele repertoriu al muzicii corale universale s-au cantat in acesti ani: “Furtuna” (Rossini), “In padure” (Weber), “Amurg” (Nagele), “Pastorita” (Fl.A. Gevaert) etc. La una dintre cele mai frumoase serbari, cea din 8 martie 1927, pe langa “Traiasca regele”, “Desteapta-te romane”, “Pe-al nostru steag” programul a cuprins cateva piese corale mai pretentioase ca “Opincuta” de Borgovan sau coruri din opere de Verdi, Korsakov si Musorski.
Soliste talentate si cu voci cultivate, interpretau cantece populare (“Du-te dor la badea-n sat”, “Mandrulita de la munte” etc.), dar si lieduri, cantonete sau arii din opere si operete. Spicuind din programele serbarilor gasim: “Napoli” de Tosti, duetul “Alb si negru” de Tagliofica, duetul “Che soave zeffiretto” din “Nunta lui Figaro” de Mozart, “Le Verger” de Massenet si multe altele. Au fost si cateva soliste care au ocupat scena ani de zile, unele venind si dupa absolvire sa cante la serbari, dintre cele mai de succes fiind Elena Bucur, Suzana Carapancea, Elena Stancescu. Din programul serbarilor nu lipsea nici muzica instrumentala, in fiecare serie existand cateva eleve care cantau bine la pian si, mult mai rar, la vioara. Pe langa acompanierea unor colege, ele executau si piese dificile aplaudate indelung de asistenta. Amintim pe Nicolaescu Magda (cu “Sonata Presto” de Haydn sau “Cucu” de C. Daquin) ori pe Vasilescu Viorica (“La source de Blumenthal”) pe la inceputul perioadei interbelice, iar la sfarsitul ei Atanasiu Alice, Iliescu Viorica, Ghinescu Viorica etc.etc.
O pondere deosebita in programele artistice o aveau recitarile din poezia noastra clasica sau contemporana sau din cea straina. In fiecare generatie de eleve, scoala si-a avut recitatoarele ei consacrate, cum au fost, de pilda, prin anii 1920-1925, Tabacu Elena si Mazare Elena. Se recita, desigur din Grigore Alexandrescu, Bolintineanu, Vasile Alecsandri, M. Eminescu, Vlahuta, Cosbuc, Gh.Sion, dar si din autori mai noi; Ludovic Daus (“Puiu”), I.Nemteanu (“Despina Doamna”), Mircea Dem. Radulescu (“Se scoala mortii…”) erau mai des folositi. Erau prezente in programe monologuri si dialoguri si nu lipseau, mai niciodata, anecdotele versificate ale lui Th.Sperantia. Amintim cateva dintre recitatoarele in limbi straine: Lia Dumitrescu (“Die Jungfrau von Orleans” de Schiller), Dobrescu Lucretia (“Lorelei” de Heine), Radulescu Stela (“La mort de Jeanne D’Arc” de Casimir Delavigne) etc. De la jumatatea perioadei interbelice s-a renuntat la asemenea recitari.
Dintre dansurile populare erau frecvent interpretate: “Olteneasca”, “Alunelul”, “Taraselul”, “Hora Unirii”, mai rar “Romana”, “Muresanca”, “Campeanca”, “Ploiesteanca” etc. In majoritatea cazurilor, dansurile erau executate de echipe omogene, formate din eleve ale aceleiasi clase; odata cu triumful acordeonului s-a permis ca un acordeonist sa acompanieze dansurile si sa participe chiar la repetitii. Se mai prezentau la spectacole dansuri artistice (“Matelotul”, “Gavota”) sau fragmente de balet (Dansul libelulelor, dansul tamburinelor, dansul ghioceilor etc.). Numerele de gimnastica artistica constau din “ exercitii libere”, sau exercitii cu cercuri, cu stegulete, ca bastoane, la ele adaugandu-se tablourile vivante.
Foarte iubit de eleve si de publicul ploiestean era teatrul. Se interpretau scenete sau piese intr-un act in cadrul unor serbari, dar se organizau si spectacole de teatru cu piese mai ample.
De un deosebit succes s-a bucurat spectacolul cu “La comédie de celui qui épousa une femme muette” de Anatole France, tradusa de M.Popescu-Pascanu. Au interpretat cu mult brio elevele Carapancea Suzana, Bucur Elena in roluri feminine si Gheorghiu Emilia, Balanescu Angela, Dumitrescu Mitita, in travesti. La premiera, care a avut loc in sala “Modern”, la 22 martie 1922, s-a realizat un beneficiu net de 15.282 lei, suma considerabila pentru vremurile acelea si spectacolul a fost reluat de inca doua ori. Doua luni mai tarziu (mai 1922) s-a reprezentat piesa istorica “Dacia”, in interpretarea careia s-au remarcat elevele Radulescu si Dobrinescu.
Un larg ecou in oras a avut si reprezentarea, pe scena teatrului “Cooperativa”, la 5 aprilie 1924, a comediei in 3 acte “Sfarsitul pamantului” de Victor Eftimiu. Piesa a avut multe roluri feminine ceea ce a permis elevelor Stanescu Eliza, Manolescu Maria, Barlateanu Maria, Dumitrescu Eugenia, Demetrian Valeria sa faca niste mici creatii. Si rolurile masculine au fost interpretate cu mult brio de Mihailescu Elena, Popescu Iulia, Elena Tabacu etc.
Sa mai amintim cateva spectacole de teatru cu mare rasunet in oras oferite de despiniste. La 9 martie 1925, a avut loc premiera cu “Legatarul universal” de I.Fl. Regnard, interpretata de 8 eleve si de o absolventa, talentata si neobosita Elena Tabacu. La 8 martie 1927 s-a jucat, cu un deosebit succes feeria lui Victor Eftimiu “Insira-te margarite”. La reprezentatie au asistat autorul si sotia sa, cunoscuta actrita Agepsina Macri, care a laudat prestatia fetelor.
Dintre multe alte spectacole, nu putem sa omitem pe cel de la 22 februarie 1936 cu “Fantana Blanduziei” de Vasile Alecsandri, pregatit de profesoara Lelia Theodosiu, cu ocazia aniversarii a 2000 de ani de la nasterea lui Horatiu. Si in anii urmatori s-a mai jucat din Alecsandri, “Despot Voda”, “Coana Chirita la Iasi” si “Piatra din casa”, ca si o serie de piese cu subiect patriotic. Chiar dupa razboi s-a mai organizat un mare spectacol cu “Trandafirii rosii” de Zaharia Barsan cu Lia Avramescu in rolul principal (travesti).
Dupa 1944, s-a permis unor eleve talentate sa joace in piesele puse in scena de Liceul “Sf.Petru si Pavel”. Astfel la marele festival “I.L.Caragiale” din februarie 1945, au jucat Magdalena Teodorescu) Coana Efimita) si Loti Petrescu, iar la serbarea datinilor de Craciun, Medi Sentenai.
Paul D.POPESCU
