Castelul Iulia Hasdeu, cu o istorie de 110 ani, continua sa ramana una dintre principalele atractii culturale ale Campinei. Obiectivul a reusit, in ultimii ani, dupa mai multe restaurari, sa atraga turisti in numar din ce in ce mai mare si provenind din tot mai multe tari. Arhitectura cladirii poate fi considerata aproape unica in lume, deoarece castelul a fost ridicat, in perioada 1894-1896, dupa planurile dese-nate de BP Hasdeu, inspirate de spiritul nemuritor al fiicei sale, Iulia, trecuta in vesnicie, la 18 ani. Putini stiu ca primul plan al impunatorului edificiu a fost desenat in 1893, iar manuscrisele ramase de la marele savant probeaza ca acest plan initial fusese cu totul altfel conceput, proiectul asemanandu-se cu cel al unei catedrale. Treptat, el a fost modificat pana la forma finala: trei turnuri din piatra, cu creneluri, cel din mijloc fiind domul care adaposteste “templul”.
Jenica Tabacu, muzeograful-coordonator al Muzeului Memorial “B.P. Hasdeu”, ne preciza cum s-a ajuns la aceasta constructie de un farmec inefabil si o atractie irezistibila: “De la moartea Iuliei, din 1888, savantul a consacrat un adevarat cult pentru fiica sa, unicul lui copil. Ca si Victor Hugo, a ales calea spiritismului, ca unic mod de a se consola si de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.” Lucrarile de reabilitare nu au mai respectat intru totul nici arhitectura si nici picturile originale. Asa s-a ajuns ca, azi, pe cupola domului sa fie un labirint, desi pictura originala era cu ingeri si brauri de nori. De asemenea, nu mai exista nici cele doua contraforturi de langa turnul din stanga, intre care circula, acum un veac, un lift pentru urcarea merindelor la terasa medie, acolo unde savantul se retragea in timpul zilelor caniculare.
In 2005, au trecut pragul Castelului peste 12.000 de vizitatori, dintre care aproape o cincime erau din afara granitelor. Dintre turistii straini, se remarca, in primul rand, francezii, lucru care nu e de mirare, avand in vedere ca Iulia a scris poezii, proza si teatru in romana si franceza, iar opera sa a fost publicata postum, prin grija tatalui ei, la celebra editura pariziana “Hachette”. In afara de francezi, au venit germani, englezi si olandezi, turistii nordici fiind, in general, o prezenta constanta la muzeul campinean. Ca o curiozitate, prabusirea, de anul trecut, a podului de la Lunca Cornului a diminuat putin numarul turistilor, cu toate ca, in acest loc, se putea ajunge aproape la fel de usor ca si inainte, facand un mic ocol de doar cativa kilometri (pentru cei care coborau de la Sinaia). Responsabilii muzeului spera ca, pana la sfarsitul anului, dupa recenta inaugu-rare a noului pod de peste paraul Campinita, numarul celor care vor vizita misterio-sul templu al Iuliei Hasdeu sa fie mai mare decat cel al turistilor veniti anul trecut.
Adrian BRAD

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR