* Consecinţa: producţiile agricole vor fi diminuate cu 30-50 la sută
Deşi majoritatea guvernanţilor văd în modernizarea agriculturii una dintre principalele căi de ieşire din criză a ţării şi chiar de înregistrare a unei uşoare creşteri economice, se pare că acest lucru este valabil doar în plan teoretic. Şi asta deoarece, aşa cum se întâmplă de ani buni încoace, şi în 2010 agricultura românească a luat startul cu stângul, adevăr recunoscut chiar de către ministrul Mihail Dumitru: ”În acest an, judecând după bugetul aprobat de comisiile de specialitate din Parlament, vom putea achita datoriile restante şi cofinanţa programele europene. În schimb, avem foarte puţine resurse pentru a înlocui formele de ajutor de stat, retrase după anul 2009”. Pe de altă parte, colegul acestuia de la Finanţe, Sebastian Vlădescu, are în vedere impozitarea terenurilor agricole la valoarea lor. „ Avem foarte multe exploataţii agricole care nu sunt înregistrate. Vreau să taxez producţia agricolă, ca şi munca în agricultură, astfel încât 1,5 milioane de beneficiari care lucrează în acest sector să fie contributori. Vreau o economie modernă, un sat românesc în care ţăranul român să dispară din forma lui actuală. Vreau ca ţăranul român să fie în blugi, iar straiele populare să le scoată doar de sărbători”, a declarat ministrul Vlădescu.
Revenind la subvenţiile despre care vorbea ministrul Agriculturii, cele alocate pentru producţia de carne de porc şi de pasăre, de ouă, de sfeclă de zahăr, de orez, de in, de cânepă, de soia sau de tutun, dar şi pentru subvenţionarea motorinei pentru lucrările agricole şi a energiei pentru irigaţii, toate acestea au fost sistate, începând de la 1 ianuarie 2010, potrivit unei directive a Comisiei Europene. În opinia unor lideri sindicali, precum şi a reprezentanţilor unor patronate din agricultură, anularea acestui sprijin financiar ar conduce la dispariţia a circa 50 la sută dintre micii fermieri şi, pe cale de consecinţă, la trimiterea în şomaj a mai bine de 15.000 de lucrători. Tocmai pentru a nu se ajunge aici, aceştia au cerut Guvernului să solicite o derogare de la Comisia Europeană pentru prelungirea subvenţiilor agricole cu cel puţin un an, aducând ca principal argument efectele crizei economico-financiare. Surprinzător, nu toţi „actorii” de pe piaţa agricolă au salutat un astfel de demers. Preşedintele Patronatului „Romalimenta”, Sorin Minea, este unul dintre ei, afirmând, pe de o parte, că industria alimentară nu a primit niciodată subvenţii şi totuşi a supravieţuit, iar pe de altă parte, că statul trebuie să aibă o intervenţie minimă într-o economie de piaţă reală. În schimb, la o recentă întâlnire cu ministrul Agriculturii, Sorin Minea a avansat propunerea încasării taxei pe valoarea adăugată (TVA) în sectorul industriei alimentare în sens invers, adică la sfârşitul ciclului de producţie. „Încasarea TVA în fiecare etapă a ciclului de fabricaţie conduce la scumpirea preţurilor alimentelor, deci acest lucru va fi stopat. Pe de altă parte, se va da o grea lovitură pieţei negre din industria alimentară”, a adăugat Minea. În principiu, conducerea Ministerului Agriculturii a găsit interesantă o astfel de propunere, dar cuvântul hotărâtor în aplicarea unei astfel de decizii îi aparţine Ministerului Finanţelor.
* 3.100 de fermieri, pe lista de aşteptare a subvenţiilor
Până se vor decide actualii guvernanţi asupra măsurilor menite să scoată agricultura din impas, astfel încât să nu mai importăm aproape 70 la sută dintre produsele alimentare de care avem nevoie, am dorit să aflăm cum stau lucrurile, în momentul de faţă, la nivelul agriculturii Prahovei. Iar veştile nu sunt, din păcate, deloc încurajatoare. Principalul argument ar fi faptul că, în toamna trecută, au fost arate numai aproximativ 28.000 de hectare de teren agricol dintre cele 91.000 de hectare planificate (reprezentând un procent de doar 31 la sută). Directorul coordonator al Direcţiei Agricole Prahova, Ion Dragomir, consideră că o astfel de situaţie nu a mai fost înregistrată, în judeţul nostru, de multe decenii, iar consecinţa va fi aceea că producţiile agricole care vor fi obţinute în 2010 vor fi diminuate cu până la 30-40 la sută. Iar dacă mai avem parte şi de o nouă secetă prelungită, atunci procentele pot depăşi chiar 50 la sută. Şi ţăranul simplu ştie că orice arătură făcută cât de prost toamna tot este mai bună decât cea efectuată primăvara. „După opinia mea, două sunt principalele cauze care i-au adus pe fermierii prahoveni în situaţia de a ara, abia la primăvară, peste 60 la sută dintre terenurile care ar fi trebuit arate de astă toamnă: condiţiile meteorologice nefavorabile – respectiv căderea abundentă a precipitaţiilor, şi lipsa fondurilor băneşti. Şi mă refer aici cu precădere la micii fermieri, care lucrează două-trei hectare de pământ şi pentru care lipsa unui milion de lei vechi contează destul de mult. Iar la ora actuală, peste 3.100 de astfel de fermieri, domiciliaţi în 21 de comune cu pondere agricolă mare în judeţ (precum Gherghiţa, Drăgăneşti, Balta Doamnei, Puchenii Mari, Brazi, Gorgota) nu şi-au încasat acea subvenţie de circa 2 milioane de lei vechi pe hectarul lucrat. Dacă statul le-ar fi acordat la timp aceşti bani, suprafaţa agricolă rămasă nearată ar fi fost, fireşte, mult redusă”, ne-a declarat interlocutorul nostru.
După atâtea veşti rele, am consemnat şi o veste bună. Anume că tot ceea ce şi-au propus administratorii firmelor cu profil agricol să însămânţeze cu culturi de toamnă s-a semănat, respectiv 35.000 de hectare cu grâu (la fel ca şi în 2009), 3.500 de hectare cu orz (plus 300 de hectare), 6.600 de hectare cu rapiţă (plus 1.000 de hectare) etc.
D. CONSTANTIN
