In ultimele doua decenii,

Putine sunt, probabil, societatile comerciale prahovene care sa fi resimtit atat de puternic impactul recesiunii economice asa cum s-a intamplat cu Uzina Mecanica Plopeni. Asa cum am mai relatat, de altfel, in dese randuri in pagina de fata, fosta „intreprindere-fanion” a acestui oras s-a confruntat din ce in ce mai des, in ultimii ani, cu lipsa de comenzi (in principal pentru sectorul industriei de aparare), dificultati la care, din nefericire, s-au adaugat si efectele crizei economico-financiare. Iar toate acestea au avut ca rezultat final disponibilizarile de personal pe banda rulanta ( beneficiind, ce-i drept, de plati compensatorii, intre 6-36 de salarii, in functie de vechimea in munca), actualmente mai lucrand aici doar 246 de oameni. Dar concedierile nu se vor opri, cum s-ar putea crede. „Intrucat uzina noastra se afla in administrare speciala, deoarece i s-a impus, de catre ministerul de resort, aplicarea unui program de restructurare, in vederea redresarii economice, din ultima decada a acestei luni, vor mai ingrosa randul somerilor alti 80 de angajati. Majoritatea vor proveni din sectoarele paza si PSI, deci vom intra in noul an cu doar 164 de lucratori. In locul fostilor agenti de paza, pentru o asemenea prestare de serviciu urmeaza sa incheiem un contract cu o firma particulara specializata, masura care ne va permite reducerea cheltuielilor specifice cu 35-40 la suta. De asemenea, suntem in tratative cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU), in ideea infiintarii, de catre aceasta institutie, a unei subunitati militare intr-un spatiu situat in sectia pirotehnica a uzinei, subunitate care ar prelua nu doar responsabilitatile formatiei noastre civile de pompieri, ci ar putea interveni in situatiile prevazute de lege si in cazul solicitarilor din partea primariei, ale Parcului Industrial Plopeni sau ale comunelor de pe ruta Plopeni-Slanic. Prin luarea acestor masuri, cheltuielile curente ale intreprinderii s-ar reduce cu peste un miliard de lei vechi”, ne-a precizat Zaharia Vlasceanu, director cu probleme de restructurare si privatizare in cadrul UM Plopeni.
* Comenzile pentru Map.N.- reduse la trei la suta
Asa cum precizam, comenzile pentru produse destinate industriei de aparare s-au redus dramatic, de la un an la altul. Asa se face ca, in momentul de fata, capacitatile militare sunt acoperite cu comenzi specifice doar in procent de trei la suta!Colac peste pupaza, si comenzile de repere sau subansamble destinate productiei civile sunt sporadice, din cauza contextului economic deloc favorabil. Practic, acestea nu acopera decat un procent de circa 15 la suta. In consecinta, mai bine de doua treimi dintre utilajele si instalatiile tehnologice cu specific militar ale uzinei se afla in stadiul de conservare. Ceva sperante de crestere a acestui indice de utilizare a masinilor se intrezaresc pentru primul trimestru al anului anterior, cand se prevede repunerea in functiune a unor capacitati de productie in sectiile forja si tratament termic. Legat de acest aspect, liderul Sindicatului Liber Plopeni, Mircea Nicolae, ne-a declarat: „In acel moment, prin angajarea in sectiile respective a circa 30 de lucratori, raportul dintre sectorul direct productiv si personalul TESA se va mai echilibra, cat de cat. Caci, ce sa ne mai ascundem dupa degete, daca uzina asta a ajuns la raspantie de drumuri, aceasta este si din cauza faptului ca, de-a lungul vremii, personalul TESA a fost mult umflat, iar directorii care s-au perindat pe aici n-au avut curajul sa ia masuri radicale”. Revenind la anul 2010, chiar daca Romania va iesi, potrivit specialistilor, din recesiunea economica – si asta chiar dupa primul trimestru – situatia firmelor din sectorul industriei militare nu va fi deloc usoara. Si asta deoarece Comisia Europeana s-ar putea sa ceara Romaniei abrogarea legii prin care personalul din industria militara beneficiaza de alocatie bugetara pentru protectia angajatilor si mentinerea integritatii capacitatilor militare. In cazul UM Plopeni, aceste subventii acopera 11 la suta din cheltuielile cu personalul TESA si cu cel care lucreaza in regie.
D. CONSTANTIN