Scriam, cu ceva timp in urma, ca proiectul european de realizare a unor pasaje supraterane la poarta sudica a municipiului campinean, pentru fluidizarea traficului rutier dinspre si inspre DN1, este suspectat de nereguli de catre inspectorii Uniunii Europene si ai Agentiei de Dezvoltare Regionale Sud-Muntenia. Administratiei Tiseanu i se imputa ca, la licitatia de atribuire a lucrarilor, a solicitat ca ofertantii sa aiba experienta in executia retelelor de iluminat, iar castigatorul licitatiei nu a indeplinit aceasta cerinta. In urma controalelor efectuate, directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia, Liviu Musat, a declarat la Ploiesti ca proiectului “Modernizare Calea Daciei” i se va aplica o corectie financiara de 5%, ceea ce inseamna ca municipalitatea campineana nu va mai primi din fondurile europene aproape un milion de lei, din cele 20 de milioane cate ii erau destinate. Proiectul a fost urmarit parca de ghinion de la inceputurile sale. Cast SRL (de fapt, o asociere intre firma din Banesti si o firma italiana) a castigat licitatia cu un pret mai mare de executie decat al altor participanti, promitand finalizarea lucrarilor in doar patru luni, un termen greu de crezut ca va fi respectat data fiind complexitatea lucrarii. Pentru acest termen de executie de domeniul SF, ceilalti participanti au contestat felul in care a fost castigata licitatia, iar Comisia Nationala pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC) a dat castig de cauza reclamantilor. Apoi, primaria a contestat decizia CNSC, a pierdut la prima instanta, la Tribunalul Prahova, dar a castigat la Curtea de Apel Ploiesti, ultima instanta solutionand definitiv si irevocabil dosarul. In urma cu doua saptamani, primarul Horia Tiseanu a declarat unui ziar local ca a aflat despre corectia financiara ce urmeaza a fi aplicata administratiei campinene din presa, ca la Campina nu s-a facut niciun control cu privire la modernizarea Caii Dacia si ca primaria nu a primit niciun document oficial pe care sa-l poata contesta. Recent, la sedinta extraordinara a Consiliului Local, raspunzand interpelarii consilierului liberal Dragomir Enache, care a cerut informatii despre “amenda” de un milion de lei ce va trebui platita de Campina in cadrul acestui proiect, Tiseanu a insistat pe faptul ca nu este vorba despre nicio amenda, ci despre faptul ca “este posibil sa nu ni se mai deconteze suma de 922.000 de lei, ca o corectie aplicata de Ministerul Dezvoltarii. Noi avem o scrisoare de la ANRMAP, care ne permitea inceperea lucrarilor, dar comisia de control a Ministerului Dezvoltarii Regionale, care nu a efectuat niciun control la Campina, nu a luat in considerare aceasta scrisoare. Acum, va trebui sa vedem daca noi contestam aceasta decizie a comisiei de control sau nu.” Ulterior, la conferinta de presa a primariei, Tiseanu a revenit asupra problemei, insistand pe faptul ca a primit un document de la ADR Sud Muntenia abia pe 5 octombrie si ca se va mai gandi daca va contesta in instanta aplicarea corectiei de 5%. Dincolo de discutiile sterile care s-au purtat asupra termenilor “amenda” (folosit neinspirat de consilierul liberal amintit) si “suspiciuni de nereguli” (folosit de directorul Liviu Musat), un lucru este clar: Campina va trebui sa umple “golul” de un milion de lei cu fonduri echivalente din bugetul local. Tiseanu se face ca uita un lucru: cu banii acestia se puteau asfalta cateva stradute campinene, ca tot s-a lansat el intr-o campanie intensa de asfaltari cu iz electoral. Fie ca municipalitatea primeste 20 de milioane lei din fonduri europene si trebuie sa returneze unul, pedeapsa pentru suspiciuni de nereguli, fie ca va primi doar 19 milioane de lei, beneficiul acestor fonduri nerambursabile este practic acelasi. Oricum ai da-o, Campina iese in pierdere din aceasta afacere pe care administratia Tiseanu nu a gestionat-o cum trebuie. Judecatile de valoare emise de edilul campinean sunt precum acelea din celebrul banc cu Radio Erevan, putin inversat: “Nu ni s-a luat, ci nu ni s-a dat”.
Adrian BRAD
