Tribunalul Bucuresti a respins cererea lui Nicolae Popa de rejudecare a procesului Fondului National de Investitii. Decizia nu este insa definitiva. La inceputul lui august, Parchetul General ceruse redeschiderea acestui dosar, dar si a celor legate de Banca Agricola, Banca de Investitii si Dezvoltare (BID) si Banca Romana de Scont, in care Sorin Ovidiu Vintu era cercetat pentru spalare de bani. Procesul FNI nu se reia, a decis Tribunalul Bucuresti joi, fara ca decizia sa fie definitiva. Nicolae Popa, condamnat in lipsa la 15 ani de detentie pentru prabusirea Fondului National de Investitii, a solicitat autoritatilor romane, dupa ce a fost extradat din Indonezia, redeschiderea cazului FNI. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, la propunerea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, in considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, in care se fac cercetari cu privire la savarsirea infractiunii de spalare de bani de catre Sorin Ovidiu Vintu, precum si a solicitarii de redeschidere a dosarului Fondului National de Investitii (FNI) formulate de Nicolae Popa, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, au fost analizate cauzele solutionate anterior de Ministerul Public, avand ca obiect fraudarea FNI sau infractiuni de spalare de bani presupus a fi comise de Vintu.
Astfel, au fost identificate cinci dosare penale care au vizat pagubele din patrimoniul investitorilor FNI (doua dosare), prejudicierea Bancii Agricole SA, constituirea Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID) SA si falimentul Bancii Romane de Scont.
Din analiza de ansamblu a dosarelor a rezultat ca parcursul procesual al acestora este similar, fiind identificate numeroase incalcari ale normelor de procedura, dispozitii repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate si solutii atipice pentru practica organelor judiciare, informeaza Parchetul General. “Punctul de convergenta al cauzelor de mai sus consta in aceea ca activitatile au fost derulate prin intermediul societatilor comerciale membre ale Grupului GELSOR, controlat, direct sau prin persoane interpuse, de Vintu Sorin Ovidiu. Faptele savarsite au vizat, in esenta, configurarea si exploatarea intr-o perioada indelungata de timp a unor fluxuri financiare ilicite, utilizand practic aceleasi modalitati de operare si implicand aceleasi persoane si institutii”, se arata in comunicat.
Parchetul mentioneaza ca separarea artificiala a dosarelor a condus la ignorarea legaturilor temporale si de cauzalitate, astfel incat cercetarile s-au limitat la lamurirea partiala a circumstantelor in care au fost comise faptele. Intre altele, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obtinute si modul de directionare a acestora, desi acest aspect era de esenta aflarii adevarului.
Avand in vedere aceste aspecte, prin ordonanta din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a dispus infirmarea solutiilor de neurmarire din dosarele mentionate si continuarea cercetarilor in cadrul aceleiasi cauze, intr-o abordare unitara, se mai arata in comunicatul de presa.
