Dintre cetatenii Uniunii Europene, romanii au una dintre cele mai scazute sperante de viata dupa iesirea la pensie, respectiv 14,7 ani, in medie, la barbati, si 22 de ani – la femei. In Anglia, de exemplu, barbatii se bucura de viata inca 18,7 ani, in medie, iar femeile – 26,3 ani. Din nefericire, nu sunt sanse ca, in viitorul apropiat, Romania sa urce in acest clasament, prin cresterea nivelului pensiei, de vreme ce deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat se majoreaza amenintator, de la an la an, ajungand, astazi, la aproximativ 14,9 miliarde de lei (circa 2,75 la suta din PIB).
Potrivit unui recent studiu realizat de Blocul National Sindical (BNS) si coordonat de o echipa de specialisti (prof.univ.dr. Liviu Voinea, prof.univ.dr. Lucian Albu, prof. dr. Vergil Voineagu, conf.univ. Radu Filip s.a.), cauzele deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat (sau, mai exact, raspunsurile la intrebarea: De ce nu mai sunt bani pentru pensii?) trebuie cautate in evolutiile economice si in deciziile politice care au marcat Romania ultimilor ani. Concret, aceste cauze ar fi: pierderea a circa 600.000 de locuri de munca, din 2008 si pana in prezent, fapt ce a reprezentat 28,4 la suta din deficitul bugetului amintit; transferurile din subventii catre fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) – 15,07 la suta; introducerea beneficiarilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala in sistemul public – 5,4 la suta; taierea cu 25 la suta, in anul trecut, a salariilor bugetarilor – 4,8 la suta; introducerea pensiei sociale minime garantate – 4,4 la suta.
Revenind la prima cauza, incepand din 2008, precum se stie, tinerii angajati pana in 35 de ani erau obligati (iar cei intre 35 si 45 de ani doar facultativ) sa achite cate 2 la suta din CAS catre fondurile de pensii administrate privat. Astfel, potrivit calculelor autorilor studiului, in 2008 au cotizat catre aceste fonduri 4,53 de milioane de persoane, in 2009 – 4,91 milioane, in 2010 – 5,19 milioane , iar in 2011 – 5,34 milioane de persoane. Concluzia specialistilor: „Sunt tot mai putini bani in Pilonul I, care sa asigure plata pensiilor actuale”. Pe de alta parte, prin intrarea in sistemul public de pensii al beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, „s-a inregistrat un deficit de circa 809.500.000 de lei, adica diferenta dintre cat contribuie din acest an militarii, politistii etc., si cat trebuie platit pentru pensiile fostilor militari, politisti etc. Introducerea in sistemul public a peste 350.000 de pensionari care nu au cotizat niciodata in sistemul public (cum s-a intamplat cu militarii si politistii) a condus, insa, la o presiune suplimentara pe bugetul asigurarilor sociale de stat”. Aceasta este, de altfel, una dintre explicatiile faptului ca transferul subventiilor de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat a crescut de la 1.379.569.000 de lei – in 2008, la 14.950.637.000 de lei – in prezent.
Pentru ca Guvernul Boc sa poata iesi din aceasta situatie extrem de delicata, coordonatorii studiului recomanda, pe de o parte, organizarea unei dezbateri publice privind necesitatea mentinerii obligativitatii Pilonului II de pensii, iar pe de alta parte, cresterea numarului locurilor de munca sa devina prioritate nationala – in fapte, nu in vorbe. Avem circa 4,4 milioane de angajati, dar, pentru a exista o egalitate intre veniturile si cheltuielile din sistemul de pensii „ar fi necesar ca Romania sa aiba 6,07 milioane de salariati, platiti cu actualul salariu mediu pe economie”, dupa cum concluzioneaza autorii studiului la care ne-am referit.
D. CONSTANTIN
