Numerosi vorbitori, inclusiv multi medici, prefera sa spuna si sa scrie „anghina”. Insa, cand se iveste un derivat, atunci si acesti romani nu pronunta si nu scriu „(durere) anghinoasa”, ci accepta forma „(durere) anginoasa”.
In Dictionarul explicativ al limbii romane (DEX), editia a II-a, este atestata si varianta „anghina”. In schimb, in Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (DOOM), editia a II-a, la pagina 36, gasim doar forma literara (neologica) „angina”.
Avand in vedere ca vocabula pe care o analizam este de origine latina, limba in care avea forma „angina”, si ca a patruns in romana, ca neologism, prin intermediul limbii franceze (angine), inseamna ca-i bine sa spunem si sa scriem „angina”.
Pentru ca fiecare cititor sa stie si ce semnifica „angina”, este necesar asadar, sa precizam intelesurile acestui termen.
„Angina, angine, substantiv feminin. 1. Inflamatie a faringelui si a amigdalelor care impiedica inghitirea si respiratia. 2. (In sintagma) Angina pectorala = boala care se caracterizeaza prin dureri in regiunea inimii si prin accese de asfixie si care se datoreaza unor alterari functionale sau anatomice ale arterelor coronare – Din fr. angine, lat. angina” (DEX, ed. a II-a, pag. 41).
E bine, prin urmare, sa zicem si sa scriem „angina” si „angina pectorala”, ci nu „anghina”, nici „anghina pectorala”.
Cuvantul „neologic (neologica), folosit in acest articol, se refera la „neologism”, termen pe care l-am explicat candva.
Mihai Stere DERDENA
