CARMEN (partea a II-a)
Din puzderia de exemple ce se pot da cu privire la transformarea substantivelor comune in nume proprii (de botez si de familie), ne oprim la cateva:
ardelean- Ardelean (u), cizmar – Cizmaru, clapon-Clapon, cocos – Cocos, cojocar-Cojocaru, dobrogean- Dobrogeanu, gaina –Gaina, gainusa-Gainusa, lemnar – Lemnaru, macelar – Macelaru, oltean – Olteanu, piersic – Piersic, porumb – Porumb, rugina – Rugina, secara – Secara, trandafir – Trandafir etc. (nume de familie); brindusa – Brandusa, bujor – Bujor, carmen – Carmen, crenguta – Crenguta, crin – Crin, lacramioara – Lacramioara, luminita – Luminita, mioara – Mioara, narcisa – Narcisa, ghiocel – Ghiocel, oita – Oita, pui – Puiu, puica – Puica, papusa – Papusa (Pusa), viorea / viorica – Viorica, violeta – Violeta, zamfira (grangur) – Zamfira etc. (nume de botez pentru baieti si, mai ales, pentru fete), Bujor si Puiu sunt si nume de familie, nu doar de botez.
In sens invers s-au petrecut lucrurile cu substantivele proprii (nume de persoane) Dulcineea, Iuda, Quisling si Mecena, care, devenind substantive comune, au capatat intelesurile din paranteze si, in consecinta, se scriu cu litera initiala mica: dulcinee (iubita), iuda (vanzator de oameni, delator), quisling (tradator de tara), mecena (protector al artelor, investitor in domeniul artistic).
Revenind la numele propriu „Carmen” (provenit, repetam, din substantivul comun „carmen”) este necesar sa mai mentionam ca acesta a devenit celebru, fiind cunoscut in toata omenirea contemporana, prin nuvela omonima, a scriitorului francez Prosper Merimee (1803-1870), publicata in 1845, scriere care il va inspira pe tanarul compozitor, tot francez, Georges Bizet (1838-1875), in crearea operei muzicale „Carmen” (avand premiera in 1875, la Paris), de asemenea cunoscuta in toata lumea. Este posibil ca prin aria toreadorului, opera „Carmen” sa fie si mai cunoscuta, in toate tarile, decat nuvela „Carmen”.
In Romania, numele Carmen a devenit cunoscut, mai ales, datorita pseudonimului iterar, Carmen Sylva, purtat de regina noastra scriitoarea Elisabeta (1843-1916), sotia regelui Carol I (1839-1914), autoare a numeroase carti de literatura beletristica (poezii, proza, teatru), scrise in limbile romana, germana, engleza si franceza. In cinstea acestei regine-scriitoare, mare iubitoare de tara, una dintre statiunile noastre de la Marea Neagra s-a numit Carmen Sylva, in prima jumatate a secolului al XX-lea, localitate care avea sa capete, apoi, denumirea Vasile Roaita, ca, mai apoi, intinzandu-se incontinuu, sa fie impartita in doua unitati administrative distincte, ambele urbane, purtand numele Eforie-Nord si Eforie-Sud.
Unii termeni din acest articol sunt mai putin cunoscuti. De aceea trebuie sa-i explicam. Locutiunea latina „a contrario” inseamna, dimpotriva, din contra; iar sintagma „profesor secundar” are intelesul „profesor de liceu”.
Mihai Stere DERDENA
