Dupa cum scriam intr-un numar recent al cotidianului nostru, anul trecut, statul a platit 479.099.136 de lei drept ajutoare sociale acordate persoanelor care, potrivit prevederilor legale, „din motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala, nu au avut posibilitatea sa isi asigure cerintele sociale, sa isi dezvolte propriile capacitati si competente pentru a se integra social”. Din suma mentionata, celor peste 230.000 de persoane nevoiase din Prahova le-au revenit 9.876.993 de lei.
La sfarsitul anului 2010, in administrarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale existau nu mai putin de 14 tipuri de prestatii sociale (alocatie de stat pentru copii, ajutor pentru incalzirea locuintei, alocatie lunara de plasament pentru copii cu handicap, indemnizatie de insotitor persoana cu handicap grav etc). La acestea se adaugau o serie de drepturi de asistenta sociala gestionate de autoritatile administratiei publice locale, cum ar fi venitul minim garantat. Una peste alta deci, cheltuielile statului cu prestatiile sociale au crescut de la 1,4 la suta din PIB (in 2005) la 2,86 la suta (in 2010), fara ca aceasta crestere sa conduca la o imbunatatire vizibila a indicatorilor care masoara calitatea vietii. Aceasta si pentru faptul ca, de-a lungul timpului, prin diverse tertipuri, nu putine persoane au devenit „abonate” la ajutoare sociale, cu toate ca erau apte de munca. Adevar demonstrat, spre exemplu, in urma campaniei nationale de verificare a legalitatii incasarii ajutoarelor sociale intreprinse de Ministerul Muncii, vara trecuta, cand s-a constatat ca peste 100.000 de romani beneficiau de diverse ajutoare banesti din partea statului, desi erau sanatosi tun.
• Sistem informatic integrat pentru plata ajutoarelor si depistarea fraudelor
Intrucat Romania nu-si mai putea permite un asemenea lux – cu atat mai mult in contextul actual al crizei economico-financiare – in „Strategia privind reforma in domeniul asistentei sociale 2011 – 2013” ( proiect postat pe site-ul Ministerului Muncii, astfel incat persoanele interesate sa-si poata exprima propriile opinii sau observatii), se prevede, intre altele, reducerea la jumatate a tipurilor de prestatii sociale: adica de la 14 – la 7, in urmatorii doi ani. Conform documentului mentionat, politica Guvernului in acest domeniu se va concentra asupra a 7 prestatii majore: alocatia de stat pentru copii, indemnizatia de crestere a copilului, alocatiile pentru sustinerea familiilor cu venituri mici, ajutoarele pentru incalzirea locuintei, ajutoarele sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, indemnizatiile lunare si bugetul personal complementar pentru persoanele cu handicap. Prin restrangerea prestatiilor sociale, se are in vedere, inainte de toate, reducerea nivelului de dependenta al persoanelor fata de sistemul de asistenta sociala, tinandu-se cont de faptul ca dintre cei aproximativ 11 milioane de beneficiari, circa 2,2 milioane ( adica 20 la suta) nici nu muncesc, dar nici nu sunt cuprinsi in sistemul educational sau in diverse cursuri de pregatire profesionala. De asemenea, tot in ideea reducerii efortului bugetar al statului, concomitent cu distribuirea cu adevarat echitabila, nu ca pana acum, a ajutoarelor sociale, in strategia elaborata de Ministerul Muncii sunt incluse si alte masuri, cum ar fi: coresponsabilizarea beneficiarilor venitului minim garantat, prin conditionarea acordarii ajutoarelor de participarea si rezultatele scolare ale copiilor si de cautarea unui loc de munca, in cazul parintilor; comasarea platilor aferente persoanelor cu dizabilitati intr-o singura prestatie; introducerea verificarii periodice a veniturilor, in cazul beneficiarilor din familiile instarite; efectuarea de controale aleatorii in toate programele de asistenta sociala care prezinta un risc ridicat de eroare sau frauda (ajutorul social, alocatiile pentru persoane cu handicap, ajutoarele de caldura etc); dezvoltarea unui sistem informatic integrat, utilizat atat pentru plata prestatiilor sociale, cat si a detectarii cazurilor suspecte de erori sau frauda, prin verificarea incrucisata a informatiei cu alte surse relevante (date ale Casei de Pensii, ANAF, Agentiei de Ocupare a Fortei de Munca s.a.).
Dumitru CONSTANTIN
