O mica siesta reprezinta cea mai buna solutie pentru a nu uita o poezie sau o teorie invatata recent, potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetatori de la Universitatea Lübeck (Germania), publicat in revista Nature Neuroscience.
Potrivit testelor efectuate de cercetatorii germani, creierul uman rezista mai bine in timpul somnului la actiunea acelor factori care pot sterge sau altera amintirile dobandite recent decat atunci cand persoana in cauza este treaza. Studii precedente au demonstrat deja faptul ca memoria recenta, stocata temporar in regiunea hipocampusului, nu se fixeaza imediat . Se mai stie ca reactivarea acestor amintiri, la putin timp dupa dobandirea lor, joaca un rol determinant in transferul acestora catre zona de stocare permanenta, neocortexul, considerat un fel de “hard disk” al creierului. Insa atunci cand persoana este treaza, aceasta reactivare fragilizeaza memoria. De exemplu, procesul de invatare a unei a doua poezii in acest interval risca sa lungeasca foarte mult procesul de inregistrare a primei poezii in memoria de durata. Plecand de la ideea ca somnul nu are nicio influenta asupra acestui proces, cercetatorii germani de la Universitatea din Lübeck, coordonati de Bjorn Rasch, au dorit sa verifice acest principiu cu ajutorul unui experiment. Ei le-au cerut celor 24 de voluntari sa memoreze 15 perechi de ilustrate pe care figurau imagini cu animale si obiecte uzuale. Dupa 40 de minute, jumatate dintre voluntari, care nu au dormit in aceasta perioada, au fost rugati sa memoreze o alta serie de ilustrate, usor diferite de primele. La randul lor, ceilalti 12 voluntari au avut dreptul la o mica siesta inainte de a memora cea de-a doua serie de ilustrate. Cele doua grupuri de voluntari au fost testate in legatura cu capacitatea lor de a-si aminti ilustratele din prima serie. Spre surprinderea cercetatorilor, voluntarii care au avut dreptul la o mica siesta au inregistrat scoruri superioare, amintindu-si, in medie 85% dintre primele ilustrate, comparativ cu procentul de 60% reusit de voluntarii care nu au dormit intre cele doua etape ale testului. In opinia cercetatorilor germani, efectul benefic al siestelor asupra procesului de consolidare a memoriei ar putea avea implicatii interesante in domeniul predarii intensive, precum invatarea limbilor straine. De aceasta descoperire ar putea beneficia si pacientii suferind de sindromul stresului posttraumatic, o afectiune de care sufera acele persoane care au trecut prin situatii extreme (accidente grave, atentate, agresiuni, razboaie etc), ajutandu-le sa isi reconfigureze amintirile.
