– Interviu cu scriitorul basarabean Valeriu Matei
– Cum ati caracteriza editia din acest an a Festivalului International de Poezie „Nichita Stanescu”? Va intreb asta pentru ca sunteti unul dintre laureatii editiilor trecute si, an de an, unul dintre oaspetii de suflet ai manifestarii, nascut, poate nu intamplator, tot intr-o zi de 31 martie, ca si Nichita.
– Festivalul International de Poezie „Nichita Stanescu” a fost si ramane o sarbatoare a logosului romanesc, un omagiu adus unuia dintre cei mai mari scriitori ai secolului XX. De aceea, nu poate sa nu adune in fiecare an tot ceea ce inseamna aspiratie catre sublim si frumos.
– Cum este perceput Nichita de tanara generatie din Basarabia? Si as vrea sa extindem discutia si asupra modului in care este promovata si studiata, astazi, literatura romana in Republica Moldova.
– Dupa ’90, poezia lui Nichita a fost inclusa in programa scolara obligatorie. Literatura romana are, astazi, locul ei bine definit in cartile de studiu ale tinerilor moldoveni, desi au fost multi aceia, inclusiv in ultimii ani, care au vrut sa schimbe cuprinsul manualelor. Fetita mea este acum in clasa a X-a, la un liceu cu profil umanist, si vreau sa va spun ca orarul ei cuprinde cinci ore de romana pe saptamana. Cred ca, in general, este un castig ca, atat la gimnaziu cat si la liceu, se studiaza fara restrictii limba si literatura romana. Nu intamplator, la Chisinau, exista astazi cea mai mare Alee a Clasicilor Literaturii Romane, din tot spatiul romanesc.
– Cunoasteti, fara indoiala, noile modificari aduse Gramaticii Limbii Romane, norme care vor patrunde in curand si in scolile si institutiile din Basarabia. Ce parere aveti despre toate acestea, ca unul dintre cei care manuiesc cu talent verbul romanesc?
– Dupa parerea mea, noile reguli sunt cel putin stranii pentru ca eu cred ca o limba inseamna, in primul rand, evolutie si nu mentinerea in anumite canoane. Probabil ca s-a dorit o intoarcere la originile graiului romanesc, dar personal, cred ca nu e cazul astazi sa incorsetam trupul limbii romane. Avem o limba viguroasa si intinerita tocmai prin unitatea ei. Si mai ales prin uimitoarea capacitate de a genera poezie.
Raluca ENE
