Pomenirea Cuviosului Eufrosin bucatarul
Acest cuvios s-a nascut din parinti tarani si, fiind crescut fara de invatatura, a venit la manastire si s-a facut calugar. Fiindca slujea in bucatarie ca un om simplu, era defaimat si luat in ras de catre toti monahii. Dar fericitul suferea toate defaimarile fara a se tulbura. In manastirea aceea, era si un preot care se ruga cu sarguinta pentru ca sa-i arate Dumnezeu bunatatile pe care le vor dobandi cei care-L iubesc pe El. Intr-o noapte, dormind preotul, i s-a aratat in somnul lui ca se afla intr-o gradina si privea cu mirare si cu spaima la bunatatile ce se aflau acolo. Tot acolo, l-a vazut si pe Eufrosin care statea in mijlocul livezii. Intrebandu-l a cui este gradina, Eufrosin a raspuns: “Gradina aceasta este locuinta alesilor lui Dumnezeu, iar eu pentru multa bunatatea Dumnezeului meu sunt iertat a ma afla aici”. Bucatarul i-a daruit cateva mere de acolo, dupa care a batut toaca si preotul s-a trezit, si, spre uimirea sa, avea merele in poala. Atunci, preotul a povestit la toti fratii vedenia ce a vazut, indemnandu-i la fapte bune, iar Eufrosin a fugit din manastire ramanand necunoscut pana in sfarsitul vietii lui. Iar din merele acelea, mancand multi bolnavi, s-au vindecat de bolile lor.
