Chipul lui Caragiale la Ploiesti (IV)
Seria cuvantarilor a fost deschisa de prof. I. A. Bassarabescu, presedintele comitetului de actiune. El a cerut un moment de reculegere in memoria marelui disparut, a aratat legaturile lui cu orasul Ploiesti, staruind pe scolaritatea lui la „Petru si Pavel” ( pe atunci gimnaziu). Si-a exprimat regretul ca I.L.Caragiale n-a mai apucat sa vada Romania Mare, sa vada opera lui receptata, nu in 32 de judete, ci in 71. A urmat la cuvant prof. St. Soimescu, in numele dr. C. Angelescu, care l-a evocat pe Caragiale ca revizor scolar, laudandu-i prestatia.
C.Radulescu-Motru, in numele Academiei Romane, a subliniat faptul ca I.L.Caragiale a fost un mare iubitor al vietii, dar si un mare realist. Stefan Ioan a vorbit in numele Ateneului Roman. Petru Comarnescu a vorbit in numele Directiei Generale a Teatrelor, socotindu-l pe sarbatorit „cel mai mare creator de teatru roman”. Scriitorul Liviu Rebreanu, in calitate de director al Teatrului National, a aratat ca ceea ce a fost Moliere pentru Comedia Franceza, a devenit Caragiale pentru Teatrul National: ctitor sufletesc al casei. Au mai luat cuvantul: I.Vasilescu-Valjean (Societatea scriitorilor si autorilor dramatici), Maria Filotti (Sindicatul artistilor lirici si dramatici), profesorul si scriitorul Radu Cosmin (in numele intelectualilor ploiesteni). In incheiere a vorbit Iorgu Predescu, primarul municipiului Ploiesti, care a dezvelit monumentul si l-a luat in primire de la comitetul de initiativa, spre vesnica pastrare si ingrijire.
In sala de sus a restaurantului „Picadilly”, a avut loc apoi un banchet cu o suta de persoane. Aici, I.A.Bassarabescu a toastat pentru Carol al II-lea, regele culturii romanesti si a dat citire unor scrisori trimise de Octavian Goga, I. Petrovici si Munteanu-Ramnic care nu putusera veni. Radulescu-Motru si I.Vasilescu-Valjean au povestit amintiri cu prietenul lor Caragiale. La sfarsit I.A.Bassarabescu a citit foaia matricola din clasa a IV-a gimnaziala a lui I.L.Caragiale.
Bustul lui I.L.Caragiale de pe Bulevardul Independentei s-a integrat foarte repede in peisajul local. Locuitorii vremii l-au indragit si-l priveau cu dragoste si respect pe cel care le dusese faima in literatura.
Nu ma pot opri sa nu povestesc o intamplare, care pare o anecdota, dar este relatata in prea multe publicatii ca sa nu o socotim adevarata.
Intr-o zi, in cadrul unui turneu, celebrul actor Iancu Brezeanu a jucat la Ploiesti la teatrul Odeon. Seara dupa spectacol, niste prieteni ploiesteni l-au invitat la o petrecere. Aceasta prelungindu-se, a ramas sa doarma la Ploiesti.
In dimineata urmatoare, a luat o trasura din piata si a plecat spre gara sa prinda un tren, ca sa ajunga trupa din urma. Cand trecea prin fata liceului, s-a ridicat in picioare, in trasura, cu o mana tinandu-se de marginea canapelei si cu cealalta scotandu-si palaria cu un gest larg, de salut. Directorul liceului, care tocmai era in usa institutiei, l-a vazut si, magulit, pentru ca il recunoscuse, si-a scos si el palaria raspunzand la salut. Atunci Brezeanu, cu vocea puternica pe care trebuia sa o aiba actorii acelei vremi, striga catre el:
– Nu pe dumneata te-am salutat domnule, pe Caragiale l-am salutat…
Intamplarea am citit-o in trei variante foarte asemanatoare, dar de fiecare data, era oferit numele altui director. Cred insa ca era vorba despre profesorul Stoica Teodorescu, pentru ca el a condus liceul din toamna anului 1933 pana in toamna lui 1938, cand Iancu Brezeanu (mort la inceputul anului 1940) a incetat turneele. Mai mult ne vine sa credem ca insusi Stoica Teodorescu a povestit intamplarea facand mare haz de ea.
Convietuirea bustului cu ploiestenii vremii a fost foarte scurta, de numai opt ani si jumatate. In august 1943 avusese loc un bombardament anglo-american asupra orasului Ploiesti, soldat cu pierderi mari pentru aviatia aliata, ceea ce a facut cetatenii si autoritatile vremii sa considere ca un asemenea atac nu se va mai repeta.
De-abia in primavara urmatoare au aflat ca se pregatesc noi atacuri. Se luasera primele masuri, cand, in aprilie 1944, au inceput raidurile. In bombardamentul de la 21 mai, partea centrala a cladirii liceului a fost complet distrusa de bombe. Odata cu aceasta a disparut si bustul lui I.L.Caragiale.
Paul D.POPESCU
