Esper si Zoe au trait pe vremea imparatului Adrian (124) si desi erau robi cu trupul unui oarecare Catal si al Tetradiei sotia aceluia, colonisti romani, care ii cumparasera ca robi din Pamfilia, ei insa cu sufletele erau liberi. De aceea, ei nici cu trupurile n-au suferit a sluji la stapani pagani, care cinsteau si se inchinau idolilor in locul Facatorului si Ziditorului a toate. Caci Chiriac si Teodul, fiii lor, au zis catre maica lor sa nu locuiasca mai mult impreuna cu paganii, ci sa se desparta de ei ca sa nu fie impreuna cu ei dati pierzarii. Pentru aceasta, au fost batuti crunt toti, copii si parintii, iar dupa aceea au fost bagati toti patru in cuptor ars cu foc, in care intrand si-au dat sufletele lor lui Dumnezeu. Iar dimineata rasunau in cuptor glasuri ca de cantare si, deschizandu-se cuptorul, n-au aflat pe nimeni, in afara de sfintii, in chipul celor care dorm, cu fetele spre rasarit.
