• Populația continuă să scadă
Lumea se confruntă cu o criză demografică fără precedent. Pentru România, însă, această criză nu vine — a început de mult și nu s-a oprit niciodată.
Din 1992 până în prezent, România a înregistrat fără întrerupere un spor natural negativ, ceea ce o plasează printre țările cu cel mai lung declin demografic continuu. Ultimul an cu spor natural pozitiv a fost 1991. Au urmat 34 de ani consecutivi în care s-au născut mai puțini oameni decât au murit, potrivit TVRInfo.
Cifrele din 2026 confirmă tendința. La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu a României a ajuns la 21,646 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de anul anterior.
Indicele de îmbătrânire demografică a urcat la 136,6 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, iar vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani. Cea mai numeroasă grupă de vârstă este astăzi cea între 45 și 49 de ani. Peste un deceniu, acești oameni se vor apropia de vârsta pensionării.
România pierde populație atât din cauza sporului natural negativ, cât și prin plecările externe. În 2025, județul Ilfov a fost singurul care a raportat mai multe nașteri decât decese, nu din cauza unei natalități spectaculoase, ci în mare parte pe fondul mutării populației tinere din București spre localitățile limitrofe.
Unde duce asta pe termen lung? Sebastian Dettmers, CEO al Stepstone Group, avertizează că mai multe state, printre care România, Polonia, Portugalia, Japonia și China, s-ar putea confrunta în următoarele decenii cu o reducere drastică a populației active.
Pentru România, efectele sunt ușor de anticipat: mai puțini oameni care muncesc, mai mulți pensionari de susținut, mai puțin consum și o presiune tot mai mare asupra creșterii economice.
Paradoxul românesc este că știm de această criză de decenii, dar nu am construit nicio soluție structurală capabilă să îi schimbe direcția. Opțiunile există — automatizare, politici de natalitate mai eficiente, integrarea diasporei și adaptarea pieței muncii — însă toate cer un lucru rar în România: un plan asumat, coerent și aplicat pe termen lung.
În lipsa lui, declinul demografic rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale țării. Includ aici și o precizare utilă pentru publicare: dacă vrei maximă rigoare statistică, merită diferențiat clar între „populația după domiciliu” și „populația rezidentă”, pentru că nu sunt același indicator.
