Economia României încetinește vizibil, iar costul corecției bugetare începe să se vadă în buzunarele oamenilor. Un nou raport al OECD arată clar: creșterea scade, inflația rămâne ridicată, iar măsurile fiscale apasă tot mai mult pe consum și investiții, potrivit TVRInfo.
Datele sunt fără echivoc. După o creștere de 2,3% în 2023, economia a încetinit la 0,9% în 2024 și aproximativ 0,7% în 2025, iar pentru 2026 este estimat un avans de doar 1%. Practic, România crește mult sub potențial, iar revenirea reală este împinsă abia spre 2027.
Principalul motiv: corecția deficitului bugetar, unul dintre cele mai mari din Europa. După ce a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, deficitul este estimat să scadă la 6,3% în 2026. Statul taie cheltuieli, crește taxe și limitează salariile bugetare – iar efectul direct este frânarea economiei.
Se vede cel mai clar în consum. Dacă în 2024 acesta creștea cu 5,7%, în 2025 avansul se prăbușește la doar 0,6%, iar în 2026 rămâne aproape blocat. Cu alte cuvinte, românii cumpără mai puțîn – din cauza inflației și a scăderii puterii de cumpărare.
Inflația rămâne o altă problemă majoră. După ce a coborât temporar, a revenit la 8,5% în ianuarie 2026, iar OECD estimează o medie de 6,6% în acest an. Abia în 2027 ar putea reveni spre ținta de 3%. (C3)
Presiunile vin inclusiv din creșterile salariale din anii anteriori – salariile din sectorul public au urcat cu 18,5% în 2024, iar salariul minim cu peste 30% în doi ani, mai rapid decât productivitatea. Acest dezechilibru afectează competitivitatea economiei.
În paralel, dezechilibrele externe rămân ridicate. Deficitul comercial este în jur de 6% din PIB, iar deficitul de cont curent menține dependența României de finanțarea externă. Practic, economia consumă mai mult decât produce.
Datoria publică urcă rapid: de la 54,8% din PIB în 2024 la peste 61% în 2026 și spre 65% în 2027. Asta înseamnă costuri mai mari cu dobânzile și spațiu tot mai mic pentru cheltuieli publice.
Există totuși un motor: investițiile publice, în special cele din fonduri europene. Dar aici apare un risc major – dacă banii europeni sunt întârziați sau absorbiți lent, creșterea economică poate încetini și mai mult. Concluzia raportului este dură, dar clară: România este prinsă între nevoia de disciplină bugetară și riscul de frânare economică. Ajustarea este necesară, dar fără reforme reale, în colectarea taxelor, administrație și investiții, economia riscă să între într-o perioadă de creștere slabă, cu presiune constantă pe nivelul de trăi.
