România, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din MAI, a activat Mecanismul european rescEU pentru repatrierea cetăţenilor români aflaţi în Orientul Mijlociu, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe la 9 martie 2026, citat de TVRInfo.
Potrivit MAE, România este prima ţară care solicită activarea mecanismului european rescEU pentru repatrieri, de la crearea acestuia în 2019. Costurile zborurilor rescEU sunt acoperite integral de Uniunea Europeană. Transportul rutier va fi decontat de Comisia Europeană în cuantum de până la 75%.
Două zboruri de evacuare a cetăţenilor români pe ruta Muscat (Oman) – Bucureşti au aterizat în ţară în dimineaţa zilei de 9 martie, conform MAE.
Cele două zboruri, operate de compania aeriană poloneză LOT, desemnată să asigure capacitatea de zbor a Mecanismului de Protecţie Civilă al UE, au avut la bord 273 cetăţeni români afectaţi de criza de securitate din Orientul Mijlociu. Este vorba despre cetăţeni români aflaţi în atenţia Consulatului General al României în Dubai şi a Ambasadei României de la Abu Dhabi, aparţinând categoriilor prioritare pentru evacuare (copii, cazuri medicale şi femei gravide), mai precizează MAE.
La bordul celor două zboruri s-au aflat şi 83 de cetăţeni eligibili din statele membre UE şi statele terţe participante la Mecanismul de Protecţie Civilă al UE. Transportul pe cale rutieră până la Muscat a fost asigurat de MAE pentru persoanele evacuate, iar acestea au fost în grija Consulatului României la Dubai şi a Ambasadei României la Abu Dhabi, autocarele fiind însoţite de o echipă consulară mobilă pe întregul traseu, informează MAE într-un comunicat.
Conform consilium.europa.eu/, România a mai solicitat activarea mecanismului european de protecţie civilă în contextul pandemiei de COVID-19 şi cu privire la Afganistan.
Mecanismul de protecţie civilă al UE a fost instituit de Comisia Europeană în octombrie 2001, pentru a îmbunătăţi elemente precum prevenirea, pregătirea şi răspunsul la dezastre, potrivit site-ului civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu/.
Mecanismul de protecţie civilă al UE a fost modernizat în 2019 prin crearea rescEU, un nivel suplimentar de protecţie care completează ofertele statelor membre ale UE şi ale statelor participante, atunci când este necesar.
Rezerva rescEU include: o flotă de avioane şi elicoptere de stingere a incendiilor, avioane de evacuare medicală, echipe medicale de urgenţă şi spitale de campanie, un stoc de echipamente medicale şi capacităţi în materie de laboratoare mobile, capacităţi de detectare, decontaminare şi stocare pentru a răspunde incidentelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare, adăposturi temporare, transport şi logistică.
Finanţat integral de UE, rescEU consolidează pregătirea europeană pentru dezastre şi riscuri emergente şi sporeşte capacitatea Uniunii de a răspunde la situaţii de urgenţă precum: incendii, focare de boli, incidente chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN), strămutare forţată, incidente care afectează infrastructura energetică.
Mecanismul îşi propune să consolideze cooperarea în domeniul protecţiei civile dintre ţările UE şi alte 10 state participante: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Islanda, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Turcia şi Ucraina. Cu toate acestea, orice ţară din lume poate solicita asistenţă prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE, atunci când o situaţie de urgenţă depăşeşte capacităţile sale de răspuns în caz de dezastre.
Comisia joacă un rol esenţial în coordonarea răspunsului în caz de dezastru şi în contribuţia la costurile de transport şi/sau operaţionale ale desfăşurărilor, informează site-ul consilium.europa.eu/ şi civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu.
Protecţia civilă cuprinde atât măsuri preventive cât şi ajutorul acordat populaţiilor afectate în urma unui dezastru natural sau provocat de om.
Ajutorul poate consta, în funcţie de natura dezastrului, în: • operaţiuni de căutare şi salvare; • stingerea incendiilor forestiere şi urbane; • desfăşurarea de personal medical;
• echipamente medicale şi medicamente; • purificarea apei;
• adăposturi temporare de urgenţă; • repatrierea în condiţii de siguranţă a cetăţenilor UE.
Centrul de coordonare a răspunsului în caz de urgenţă (ERCC) al UE mobilizează asistenţă sau expertiză în urma unor solicitări din partea statelor membre.
Desfăşurarea rapidă a resurselor rescEU a jucat un rol esenţial în abordarea crizelor recente din Europa, de la incendiile de vegetaţie la pandemia de COVID-19 şi de la cutremurele din Turcia până la războiul Rusiei în Ucrainei, mai notează civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu.
Din 2001, Mecanismul de protecţie civilă al UE a fost activat de peste 830 de ori pentru a răspunde situaţiilor de urgenţă, în interiorul şi în afara Uniunii.
În 2025, mecanismul a fost activat de 64 de ori pentru a răspunde, printre altele, la: războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, incendiile din Europa, furtunile din Irlanda, Cuba, Jamaica, Sri Lanka sau Vietnam. De asemenea, în 2025, mecanismul a sprijinit plecarea asistată a aproximativ 1.700 de cetăţeni din Orientul Mijlociu.
